Monitorul Cartierelor

Încep lucrările pe malurile Someșului! Cum facem un râu mai curat? Ovidiu Cîmpean: „Toleranță zero față de gunoaie!”

Cum facem Someșul Mic mai curat pentru toți clujenii, cum rezolvăm problema deșeurilor pentru un viitor mai ecologic, pentru un oraș mai sănătos?

Cum facem râul Someșul Mic mai curat pentru clujeni?, a fost întrebarea unei dezbateri organizate, miercuri seară, sub umbrela Someș Delivery, în care invitații au vorbit despre reconectarea clujenilor cu apa, dar și despre explorarea zonelor necunoscute, care completează circa jumătate din traseul Someșului în Cluj-Napoca.

Puțin utilizate și puțin frecventate, bogate în vegetație, cu un cadru natural minunat, aceste zone nedescoperite sunt cele mai vulnerabile pentru apariția rampelor clandestine. Activiștii au împărțit Someșul Mic în trei segmente: de la intrarea în Cluj-Napoca, până la Parcul Armătura, de la Parcul Armătura, până la Emerson, respectiv de la Emerson înspre ieșirea din oraș, pe lângă aeroport.

Licitația de execuție pentru două tronsoane, lansată în această toamnă

Ovidiu Cîmpean, șeful Direcției de Dezvoltare Locală și Managementul Proiectelor din cadrul Primăriei municipiului Cluj-Napoca, este omul care a coordonat concursul internațional de soluții „Rethinking Someş”. El afirmă că, în cel mai scurt timp va fi finalizat proiectul tehnic pentru zona Parcului Armătura, urmând apoi să fie pregătită autorizația de construire.

„Va urma anul acesta lansarea unei licitații pentru amenajarea acelei zone. (...) Tot în luna noiembrie, ne propunem să finalizăm și proiectul tehnic pentru zona 1 (lunca Someșului Mic – n.r.), o zonă mai mare, de la Podul Horea, până la limita administrativă cu Florești. Avizele le-am obținut pe toate, mai avem de obținut autorizația de construire, lucrăm la detaliile de execuție și la finalizarea proiectului tehnic”, a precizat Ovidiu Cîmpean.

„Urmează să lansă și licitațiile de execuție anul acesta pentru ambele zone. Avem deja semnate contractele de finanțare din fonduri europene, ambele proiecte însumează peste 32 de milioane de euro investiți în regândirea și reamenajarea malurilor. După ce finalizăm aceste zone, pentru că ne-am concentrat pe ele în ideea de a avea o absorbție mai rapidă a fondurilor europene, vom începe discuțiile și pentru celelalte segmente ale râului”, a dat asigurări directorul de Dezvoltare din cadrul Primăriei.

Ce facem să avem un râu mai curat?

Referitor la partea de curățenie a Someșului Mic, Ovidiu Cîmpean a precizat că administrația locală a luat mai multe măsuri pe care, din păcate, trebuie să le repete în permanență. Pe lângă barajul plutitor din zona ștrandului din cartierul Grigorescu, peste 260 de proprietari privați au fost somați să facă ordine pe proprietățile pe care au fost găsite deșeuri depozitate ilegal. Ba mai mult, Cîmpean spune că municipalitatea se gândește pe termen mediu la amplasarea de camere video, dar și la instituirea unor patrule zilnice pentru a evita depozitările ilegale.

Someșul Mic va fi primul râu din România care va beneficia de o strategie proprie de amenajare, dezvoltare și întreținere, a punctat Ovidiu Cîmpean. În discuție a intervenit și noul primar al comunei Florești, Bogdan Pivariu, care a recunoscut că Floreștiul este „în urmă”, dar încearcă să recupereze. „Cu cât zona este mai folosită, cu atât deșeurile au dispărut mai mult. Depozitele clandestine sunt în zonele mai puțin folosite”, a precizat edilul-șef din cea mai mare comună a țării.

Pivariu a decis să perfecteze o strategie cu un sistem de supraveghere – camere care să fie orientate înspre zonele „roșii”, dar și cu pubele amplasate în zonele critice, astfel încât cei care vor să se descotorosească de gunoaiele lor în zonele ferite să le arunce măcar în pubele amenajate. Totodată, în Florești a fost gândit și un centru de colectare pentru deșeurile provenite din construcții.

Ovidiu Cîmpean: „Parlamentarii trebuie să facă lobby pentru proiectele din Cluj”

Ovidiu Cîmpean a precizat că, în timp ce de malurile râului este responsabilă Primăria, de luciul apei răspunde Administrația Națională „Apele Române”, cu care administrația locală păstrează o relație bună de colaborare. „Rezolvarea problemei ține de noi toți, colaborare între societatea civilă și autorități”, a spus el, lăudând totodată demersurile voluntarilor.

Referitor la pista metropolitană de biciclete, Cîmpean este sigur că se va materializa, asta în condițiile în care majoritatea administrațiilor locale și-au dat acordul, de la Gilău la Bonțida. Pe lângă asta, directorul de Dezvoltare asigură „toleranță zero față de gunoaie”, confirmând că începând din primăvara anului viitor se vor vedea primele lucrări pe două sectoare ale râului.

Avocatul Radu Mititean, directorul executiv al Clubului de Cicloturism „Napoca”, și-a exprimat părerea de rău că actorii-cheie în toată povestea, Garda de Mediu și Apele Române, nu au participat la dezbatere. El a solicitat administrațiilor locale să se unească și să „bată la cap” Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, astfel încât să fie deblocată problema barierei legale privind zonele de protecție – precum cea din zona Muzeului Apei.

„Pentru asta trebuie să existe parlamentari de Cluj care să poată să facă lobby pentru proiectele Clujului. Poate fi făcut lobby, pot fi mișcate lucrurile și pe cale administrativă. Suntem destul de activi în zona Asociației Municipiilor din România, pot fi dezbătute acolo și pot fi luate poziții și transmise Guvernului sau Parlamentului”, a răspuns Ovidiu Cîmpean, candidatul Partidului Național Liberal (PNL) Cluj pentru Camera Deputaților.

CITEȘTE ȘI:

Cum vor arăta malurile Someșului după modernizarea acestora