Politică

Unde se duc banii din taxa claw-back?

<p><img src="documente/stories/2012/03_martie/14/04 batrani asteptare doctor spital rp 2.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />CNAS a adunat, în ultimul trimestrul din 2011, 209 milioane lei din taxa de claw-back şi asigură că aceşti bani vor fi cheltuiţi în favoarea asiguraţilor. Pacienţii şi producătorii de medicamente se îndoiesc însă că aceşti bani vor ajunge într-adevăr la bolnavi.</p>

Pacienţii sunt nemulţumiţi că nu există transparenţă în ceea ce priveşte cheltuirea banilor adunaţi de CNAS.

Casa Naţională de Asigurări de Sănătate (CNAS) a anunţat că suma încasată din taxa claw-back aferentă trimestrului IV al anului 2011 este de 208 milioane de lei. Taxa de claw-back în această formă trebuie achitată trimestrial de producătorii de medicamente, începând cu anul 2011. „Mulţumim tuturor companiilor farmaceutice care au achitat taxa claw-back pentru că au înţeles să participe la un sistem care îşi propune să protejeze financiar pacientul şi să asigure accesul acestuia la tratamentul necesar”, a afirmat Lucian Duţă, preşedintele CNAS.

CNAS spune că banii se întorc la pacient

Potrivit conducerii CNAS, sumele încasate din această contribuţie vor fi folosite pentru finanţarea serviciilor medicale şi medicamentelor din programele naţionale de sănătate, precum şi a medicamentelor de care beneficiază asiguraţii în tratamentul ambulatoriu.

Bolnavii se îndoiesc că banii ajung la ei

Reprezentanţii pacienţilor sunt însă sceptici referitor la faptul că banii din taxa de claw-back vor fi folosiţi în favoarea lor. „Deocamdată, de când a fost introdusă această taxă, noi nu resimţit nicio îmbunătăţire din cauză că nu există o transparenţă referitoare la cheltuielile cu medicamentele. Nu ştim cât se cheltuieşte cu medicamentele, serviciile medicale şi cât se cheltuieşte cu achiziţiilor lor electronice şi toate acele registre de boli”, subliniază Cezar Irimia, preşedintele Alianţei Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România (APCR).

De pe piaţă vor dispărea medicamente ieftine

Conducerea APCR atenţionează că de pe piaţă vor lipsi tot mai multe medicamente ieftine şi dă ca exemplu lipsa celor 34 de medicamente oncologice pe care Ministerul Sănătăţii vrea să le cumpere în cel mai scurt timp. „Numărul acestor medicamente va fi, cu siguranţă, mult mai mare şi vor ajunge medicii să ne trateze cu ce pot”, este de părere Cezar Irimia.

Dragoş Damian: E nevoie şi de alte măsuri

Nici producătorii de medicamente nu privesc cu ochi buni taxa de claw-back şi sunt convinşi că sumele colectate de CNAS din această taxă îi ajută pe bolnavi doar dacă banii ajung acolo unde trebuie.

„Dacă aceşti bani revin în sistemul sanitar sau sunt folosiţi pentru achiziţia de medicamente şi nu pentru alte produse gen termopane sau cartofi, sigur că va ajuta sistemul sanitar să iasă din această criză permanentă. Însă doar taxa fără alte măsuri importante pentru oprirea pierderilor din sistem sau o finanţare suplimentară este doar apă în nisip”, explică Dragoş Damian, directorul producătorului de medicamente Terapia SA Cluj.

Taxa îndepărtează şi investitorii

Dragoş Damian consideră că taxa de claw-back face ca economia românească să nu fie deloc atractivă pentru investitori. „Între a face o investiţie în România care are această taxă absurdă şi o ţară care nu are o astfel de taxă, se preferă ţara cu o atractivitate mai mare pentru că această taxă face face ca economia să nu fie deloc atractivă”, afirmă directorul Terapia SA Cluj.

CNAS doreşte adaptarea taxei

Lucian Duţă a declarat ieri că se doreşte adaptarea şi flexibilizarea taxei la specificul României, la nevoile şi realitatea pieţei farma. El a spus că „această taxă de reglementare a pieţei a fost introdusă pentru a fi siguri că pacienţii au acces deplin la medicaţia real necesară şi, evident, pentru a scădea, pe cât posibil, suma pe care trebuie s-o scoată bolnavii din buzunar”.