Politică
Sunt concedierile de la Mechel fatale pentru Câmpia Turzii?
<p><img src="documente/stories/2012/03_martie/30/03-miting isct mechel_ft 06.jpg" border="0" style="float: right; margin: 2px 5px;" />Autorităţile locale mizează pe absorbţia forţei de muncă prin lansarea unor investiţii, în timp ce sindicaliştii speră la obţinerea unui acord între patronat şi stat.</p>
Câmpia Turzii ar putea deveni oraşul şomerilor. Aceasta s-ar putea întâmpla dacă anunţul acţionarului majoritar rus privind concedierea a aproape 800 dintre cei 1.904 angajaţi ai combinatului Mechel se va concretiza începând cu luna iunie.
Unul din zece locuitori ai oraşului vecin este angajat al combinatului. Dacă scădem din numărul populaţiei pensionarii şi copiii, ajungem la procente cu adevărat înspăimântătoare în ipoteza punerii în aplicare a planului de restructurare de către compania rusească.
Cum arată „luminiţa” în opinia autorităţilor?
Atât viceprimarul din Câmpia Turzii, cât şi primarul oraşului vecin îşi pun speranţele în venirea unor investitori care să preia o parte din forţa de muncă rămasă liberă de contract.
„Efectul disponibilizărilor este imens fiind un oraş monoindustrial, însă sperăm ca prin investiţiile care s-au anunţat deja să fie preluată o parte a forţei de muncă. Mă refer aici la precontractul semnant deja de o firmă din Spania, care realizează produse din cauciuc, cu germanii de la Reif, proprietarii zonei industriale. Se estimează că producţia va începe la finele lui 2014 şi va crea aproximativ 400 de locuri de muncă. Câmpia Turzii are un personal supracalificat, prin urmare este simplu să-şi aleagă personal”, afirmă Ioan Moldovan, viceprimarul Câmpiei Turzii.
Intervenţia instituţiei locale în rezolvarea problemei este una limitată potrivit acestuia. „Relaţia dintre primărie şi firma privată este una strict legată de plata impozitelor şi taxelor, nu avem modalităţi de constrângere a societăţilor să acţioneze în felul în care dorim noi”, adaugă Moldovan.
Efectul social va fi resimţit şi la Turda deoarece cel puţin 25% dintre disponibilizaţi sunt de acolo, primarul de aici estimând că aproximativ 100-150 dintre cei disponibilizaţi ar putea fi preluaţi de alte firme locale.
„Sunt câteva investiţii care sperăm că vor începe din toamnă, respectiv construirea unui parc industrial în zona fabricii de ipsos Rigips România, şi alte câteva pe zona de servicii, însă nu cred că vor prelua toată forţa de muncă disponibilizată de Mechel, ci doar în jur de 100-150 de angajaţi”, spune Tudor Ştefănie.
Cum vor proceva sindicaliştii?
Dacă preşedintele Cartel Alfa Cluj a declarat pentru Monitorul că încă nu a pregătit o poziţie oficială dorind să urmeze procedura legală, pentru a se pregăti pentru zile mai grele, liderul sindicatului de la Mechel Câmpia Turzii, Ioan Pascu îmbrăţişează soluţia propusă de ruşi statului.
„Noi am primit notificarea abia ieri (miercuri nota red.), trebuie să o analizăm şi să trimitem patronatului poziţia noastră, după care să aşteptăm răspuns şi abia apoi să decidem ce vom face concret. Vrem să aplicăm tot ceea ce scrie pe procedură, pentru că, dacă va fi cazul să ajungem în instanţă ni se va reproşa orice abatere de la regulament”, spune Valentin Ilcaş, preşedintele confederaţiei sindicale Cartel Alfa Cluj.
„Nu vom organiza grevă atât timp cât există o cale amiabilă de rezolvare a problemelor, şi cred că există. Mechel traversează o criză puternică dar este dispus să ţină o perioadă în şomaj tehnic angajaţii, în speranţa că se va relansa producţia, dacă statul este de acord ca firma să nu mai plătească CAS-ul pentru angajaţi. Noi am făcut deja o adresă către Ministerul Muncii în legătură cu neplata CAS-ului de către angajator, argumentând că acceptarea acestei variante va însemna costuri mai mici pentru Stat, care nu va fi nevoit să ofere şomaj angajaţilor disponibilizaţi”, adaugă Ioan Pascu.
Ştefan Dimitriu: „Combinatul nu este ieşit din ecuaţie”
În opinia preşedintelui Camerei de Comerţ şi Industrie (CCI) Cluj, situaţia ar putea fi una temporară, piaţa putând oricând să antreneze răsturnarea situaţiei.
„Mechel operează pe principiul Nokia – fiind o multinaţională, poate să-şi mărească productivitatea mutând o parte din activitate, la un combinat care este mai aproape de materia primă sau de clienţi. Practic, faţă de un potenţial cumpărător, te legitimezi prin calitate şi preţ. Ei îşi diminuează activitatea pentru o anumită perioadă, combinatul nu este ieşit din ecuaţie, având încă în portofoliu comenzi, iar în momentul în care ai investiţii mari în zonă se creşte din nou activitatea, fiind un combinat care se potenţiază singur. Chiar legitimarea reţelei prioritare CORE a programului european de transport TEN-T poate fi o oportunitate pentru oraş. Astfel de spectacole vom avea foarte des, de acum înainte. Cred că singura soluţie este implicarea mai activă a autorităţilor locale în atragerea de investitori. Foarte mulţi aşteaptă ca la Bucureşti să se rezolve problema locurilor de muncă, când rezolvarea ar trebui să vină de la nivel local”, spune Ştefan Dimitriu, preşedintele CCI Cluj.