Politică
La ce întrebări nu au răspuns candidaţii noştri?
<p><span style="font-size: small;"> </span></p> <p><span style="font-size: small;"><strong><img src="documente/stories/05-raspuns.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Teme importante pentru românii de rând nu au fost nici măcar pomenite în această campanie electorală.</strong>
Institutul pentru Politici Publice (IPP) a selectat 10 teme importante care ar fi trebuit să fie abordate în această campanie electorală, dar pe care politicienii le-au ignorat cu bună ştiinţă, atacându-se, în schimb, între ei.
Nu acelaşi lucru s-a întâmplat la Cluj, unde, spre deosebire de alte judeţe, unele probleme pentru România următorilor patru ani, au fost totuşi discutate de candidaţii noştri, atrag atenţia unii sociologi.
Potrivit studiului IPP, o primă temă se referă la „hemoragia banilor publici". „Hemoragia banilor publici se vede cel mai clar în achiziţii publice: peste 2,2 miliarde de euro se pierd anual prin preţurile supraestimate din contractele de achiziţie publică (o Autoritate Contractantă poate plăti şi de 7 ori mai mult decât alta pe aceleaşi produse/servicii). 33% din aproximativ 10 miliarde cheltuite anual în licitaţii publice în România sunt câştigate în ultimii ani de aceleaşi 50 de firme, dovada clară ca piaţa achiziţiilor publice nu este competitivă”, explică IPP.
A doua temă la care candidaţii ar fi trebuit să ofere soluţii este legată de fămiţarea administrativă a României. „90% din cele peste 3.300 de localităţi în România nu îşi pot acoperi nici măcar cheltuielile curente din veniturile pe care le au. Multe sunt înfiinţate la presiunea parlamentarilor inconștienţi de faptul că fărâmiţarea României în atâtea localităţi duce la imposibilitatea dezvoltării noastre ca ţară. Pentru comparaţie, Anglia are 346 de localităţi la o populaţie de 53 de milioane de locuitori”, se mai arată în studiu.
Alte teme ocolite: munca la negru, educaţia şi sănătatea
„Mai mult de o treime din angajaţii din România (2,3 milioane) muncesc astăzi la negru datorită unui sistem fiscal impovărător, devenind o bombă cu ceas pe măsură ce se apropie de vârsta la care nu mai pot munci, statul fiind nevoit să dezvolte scheme sociale de asistenţă (pensie minimă şi servicii medicale) pentru ei din veniturile celor ce muncesc legal. Forţa de muncă a României este în scădere, cea calificată pleacă din România, numărul de angajaţi la stat este foarte mare, astfel că în 15 - 20 ani se va ajunge ca 1 angajat să susţină costurile a 2 pensii”, mai arată sursa citată. A patra temă de dezbatere ar fi trebuit să fie haosul din educaţie, iar cea de a cincea problemă la care politicienii aflaţi în campanie ar fi trebuit să ofere soluţii este absorbţia fondurilor europene. Reforma sănătăţii este cea de a şasea temă la care ar fi trebuit să ni se ofere răspunsuri în această campanie electorală. Un alt subiect important pentru opinia publică ar fi fost mafia transpartinică şi confiscarea sectoarelor strategice de către anumite grupuri de interese nelegitime conectate la mediul politic. Lipsa de atractivitate pentru investitorii străini este o altă problemă esenţială pentru România. De asemenea, viitorul agriculturii româneşti ar fi trebuit să fie intens discutat în aceste zile. Cea de a zecea temă care ar fi trebuit să ne preocupe în aceste zile este bugetul de stat. În contradicţie cu cele de mai sus sunt promisiunile candidaţilor la alegerile parlamentare, care sunt „lipsite de substanţă şi viziune, frizând uneori ridicolul". „Clasa politică se află într-o spirală negativă a procesului de selectare a reprezentanţilor săi, ceea ce duce la o accentuată degradare a capacităţii de a identifica problemele societăţii cărora trebuie să le găsească soluţii", se mai arată în încheierea studiului.
Ioan Hosu: „Educaţia nu a fost pomenită nici măcar în centrele universitare“
Sociologul clujean Ioan Hosu subliniază faptul că studiul IPP nu trebuie să ne mire, pe noi, alegătorii, chiar deloc pentru că am asistat la o campanie electorală slabă, ternă, unde proiectele au lipsit cu desăvârşire. Totuşi, atrage atenţia Hosu, la Cluj, lucrurile nu au stat atât de grav ca în alte judeţe, în ciuda faptului că nici Clujul nu se poate lăuda cu prea mulţi candidaţi.
„În afară de două, trei nume, cum am mai susţinut, nu putem spune că avem candidaţi. Am urmărit zilele trecute o emisiune electorală, în care moderatorul ştia mai multe decât candidaţii invitaţi… Desigur, nu poţi aborda teme pe care nu le stăpâneşti, de aceea nu trebuie să ne mire acest studiu, a fost cea mai slabă campanie, repet. Totuşi, spre deosebire de alte judeţe, la Cluj am putut vedea câteva idei, câteva proiecte, chiar dacă puţine. Candidaţii se raportează la aceste alegeri, criticând, nepropunând nimic, ca şi cum nu ar candida…Ar fi trebuit să vedem o strategie pe sănătate, de exemplu. Concepţiile strategice mari ar trebui să le dea partidul, iar candidaţii să vină cu proiectele individuale. Am văzut proiecte referitoare la fondurile europene, la Cluj, un asemenea proiect este binevenit, am mai văzut proiecte privind sănătatea, dar nu am văzut de exemplu, nimic pe educaţie. Este una din zonele care ar putea crea potenţial de dezvoltare pe termen mediu. Dar nici măcar la Cluj nu am văzut să se discute pe tema educaţiei. De fapt, nici în alte centre universitare, nu am văzut ca acest domeniu să fie abordat“, a comentat Ioan Hosu.
