Politică
Cum se atribuie mandatele de parlamentar
<p><strong><span style="font-size: small;">Alegerile parlamentare de duminică s-au desfăşurat în 315 colegii uninominale pentru deputaţi şi 137 de colegii pentru senatori, iar procesul de alocare a mandatelor cuprinde două etape de repartizare - pe circumscripţie şi pe ţară - şi două etape de atribuire efectivă a mandatelor.</span></strong></p>
Mandatele de deputat şi de senator vor fi atribuite de birourile electorale de circumscripţie, potrivit voturilor obţinute de candidaţi şi ţinându-se cont, în unele cazuri, de rezultatele formaţiunilor politice din care fac parte. Pentru a câştiga mandatul în prima etapă, un candidat trebuie, să obţină majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul în care a candidat (50 la sută plus 1). În această etapă, mandatul este atribuit în sistem majoritar uninominal, adică vor primi mandate candidaţii din colegiul uninominal care obţin majoritatea voturilor în acest colegiu.
Legea nu permite, însă, ca un candidat care a îndeplinit această condiţie să primească un mandat de deputat sau de senator dacă partidul din care face parte nu a strâns cel puţin 5 la sută din voturile valabil exprimate la nivel naţional pentru toate partidele. Dacă respectivul candidat a fost propus de o alianţă, aceasta trebuie să strângă 8 la sută din voturile valabil exprimate la nivel naţional.
Prevederile din legea electorală reglementează şi "pragul alternativ", ce va permite unui partid care nu a obţinut 5 la sută să fie totuşi reprezentat în Parlament.
Astfel, la nivel de judeţ, biroul electoral de circumscripţie calculează, în funcţie de coeficientul electoral şi de voturile primite de un partid în acea diviziune administrativ-teritorială, separat, câte mandate de deputat şi câte mandate de senator se cuvin respectivului partid. Coeficientul electoral este specific fiecărei circumscripţii şi se calculează raportând numărul de voturi valabil exprimate pentru partidele care au trecut pragul şi independenţii care au câştigat mandate la numărul de locuri în Parlament ce revin respectivului judeţ. Altfel spus, coeficientul electoral arată câte voturi trebuie să câştige un partid pentru un mandat în Legislativ.
Adunând resturile de voturi şi de mandate, BEC stabileşte, potrivit sistemului proporţional şi folosind sistemul d'Hondt, câte mandate revin fiecărui partid la nivel naţional, prin redistribuire. În continuare, BEC trebuie să stabilească în ce colegii vor fi atribuite aceste mandate.
Se fac două liste cu competitorii politici cărora li se cuvin mandate - o listă la nivel de circumscripţie şi una la nivel naţional, ambele în ordine descrescătoare, în funcţie de resturile de voturi ale partidului la nivelul circumscripţiei, de "resturile" de la nivelul ţării şi de numărul de mandate ce se cuvin acelei formaţiuni politice. Din acest moment, va începe a doua etapă de atribuire a mandatelor de senator şi deputat.
În acestă etapă, biroul electoral de circumscripţie va alcătui o listă a candidaţilor partidelor care au trecut pragul electoral dar care nu au obţinut majoritatea voturilor în colegiul lor şi, deci, nu au primit mandat în prima etapă de atribuire a mandatelor. Din listă vor face parte şi candidaţii în ale căror colegii s-au atribuit deja mandate, aceştia fiind "săriţi", însă, în această etapă de atribuire de mandate. Lista va fi alcătuită în ordinea descrescătoare în funcţie de numărul de voturi obţinut de candidat raportat la coeficientul electoral al circumscripţiei.
Legea stabileşte că alegătorii dintr-un colegiu vor fi reprezentaţi doar de un candidat din colegiul respectiv, indiferent dacă acesta va fi ales în sistem majoritar sau proporţional, respectiv dacă va întruni majoritatea voturilor sau va primi mandat folosindu-se şi de rezultatelor obţinute de partidul său în circumscripţie.
