Politică

Tăierile bugetare, specialitatea guvernării USL

<p><strong><img src="documente/stories/2013/04_aprilie/15/desc 04-16.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Autostrada Transilvania a rămas fără finanţare şi riscă să devină o ruină, asistenţa stomatologică nu mai primeşte niciun leu de la stat, iar bugetul pentru cercetare a fost redus cu 40-55%.</strong></p>

Politicienii aflaţi la putere dau vina pe greaua moştenire şi susţin că trebuie să taie din finanţare pentru că nu sunt fonduri. În plus, afirmă că au respectat 99% din promisiunile făcute în campania electorală.

În mai puţin de un an, Guvernul USL le-a servit românilor pe tavă suprize una după alta, însă doar suprize neplăcute care vizează în principal „tăieri” de finanţare pentru sectoare importante precum infrastructură, cercetare şi sănătate.

Pentru Autostrada Transilvania (un proiect făcut „pe genunchi” în timpul Guvernului Năstase după cum a precizat recent fostul premier Emil Boc) nu s-au mai găsit bani nici de la buget nici din finanţare europeană, astfel că un proiect început în 2004 nu are sorţi de izbândă nici acum, la 9 ani de la debut. Ministrul Infrastructurii şi Marilor Proiecte, Dan Şova a explicat în urmă cu câteva săptămâni de ce nu poate să fie finanţată Autostrada Transilvania din fonduri europene: pentru că nu este cuprinsă în reţeaua europeană de autostrăzi. Este propusă astfel finanţarea privată printr-un parteneriat public-privat.

Emil Boc, premierul din timpul guvernării PDL spune că nu este nimic adevărat în afirmaţiile lui Dan Şova. „Odată cu finalizarea negocierii Bechtel am deschis încă din anul 2011 calea spre finalizarea autostrăzii Transilvania pe fonduri europene”, a precizat Boc.

Bugetul pentru proiecte de cercetare, redus cu 40-55%

Autostrada Transilvania nu este singurul proiect care a rămas fără finanţare anul acesta. Pentru anumite proiecte din cercetare, finanţarea a fost redusă drastic. Astfel, în 11 aprilie, conducerea Unităţii Executive pentru Finanţarea Învăţământului Superior, a Cercetării, Dezvoltării şi Inovării a anunţat că va fi redusă cu 40-55% finanţarea bugetului Proiectelor Parteneriate, a Proiectelor de Cercetare Exploratorie si a Proiectelor Complexe de Cercetare Exploratorie.

A doua zi, 260 de cercetărori au trimis o scrisoare deschisă adresată premierului, ministrului Educaţiei şi ministrului Cercetării prin care solicitau să li se comunice pe ce bază s-a decis diminuarea finanţării.

Copiii şi săracii, privaţi de servicii stomatologice gratuite

Tot în luna aprilie a fost sistată finanţarea pentru serviciile stomatologice gratuite, această decizie afectând în mod special copiii şi persoanele cu venituri reduse. Radu Câmpian, preşedintele Colegiului Medicilor Dentişti din Cluj a subliniat că sistarea finanţării este o decizie foarte gravă, fără precedent în Europa şi prin care este încălcat dreptul pacienţilor la servicii medicale, plătitori ai asigurării de sănătate obligatorie.

Coplată pentru pacienţi, din 1 aprilie

Hotărât să modifice sistemul sanitar din temelii, ministrul Eugen Nicolăescu a introdus coplata şi îi pune pe pacienţi să plătească între 5 şi 10 lei după externare. În judeţul Cluj, toate spitalele au stabilit coplata la 10 lei.
Parlamentarii flutură greaua moştenire

Aleşii clujeni de la Putere consideră că, în mare parte, promisiunile pe care le-au făcut în campania electorală au fost respectate în proporţie de 95%, „dacă nu cumva de 99%“, după cum spune deputatul PSD, Cornel Itu. Cât despre tăieri, cel puţin unele dintre ele: ţin de greaua moştenire. Pe de altă parte, aceştia admit că trecem printr-o etapă „mai confuză“, iar efectele se vor vedea mai târziu pentru că suntem abia la început. „Efectele se vor vedea mai târziu, abia au fost aprobate, de exemplu, bugetele locale. Din punctul meu de vedere, acum este o etapă mai confuză, însă încet, economia va începe să funcţioneze“, a declarat pentru Monitorul de Cluj, Cornel Itu.

În viziunea USL-iştilor există soluţii pentru toate problemele

Referindu-se la Autostrada Transilvania, parlamentarul susţine punctul de vedere al ministrului Şova şi subliniază că un parteneriat public este „o soluţie viabilă“. „Punctual, în Parlament, parlamentarii din zona Nord-Vest purtăm discuţii pentru a soluţiona această problemă. La nivel de grup au existat discuţii cu ministrul Şova, se caută parteneri, după soluţionarea situaţiei de la Bechtel. În ceea ce priveşte domeniul sănătăţii, problema referitoare la decontare nu cred că este definitivă, nu este decizia finală. În privinţa creării de locuri de muncă, eu susţin în continuare, crearea unui parc industrial în zona Dej-Gherla, au existat discuţii şi cu preşedintele Consiliului Judeţean, Horea Uioreanu în acest sens“, a mai spus Cornel Itu.

Elena Uioreanu: pentru autostradă se plătesc datorii în loc să se construiască

Deputatul liberal Elena Uioreanu dă vina pe greaua moştenire pentru neîmplinirile actualului Guvern şi subliniază că „se taie pentru că nu sunt fonduri“. „În sănătate, din punctul meu de vedere, licitaţiile trebuie făcute la nivel central, există şi un control în acel fel. Referitor la Autostrada Transilvania, mai trebuie plătite datorii, în loc să folosim acei bani pentru a construi, noi tot plătim datorii. Nu acuz pe nimeni, dar din păcate, încă avem de plătit dobânzi şi credite”, a explicat Elena Uioreanu. Deputatul clujean a adăugat că face tot posibilul să creeze locuri de muncă în colegiul său. „În privinţa locurilor de muncă, eu, pe colegiul meu, încerc să exploatez ceea ce este acolo, de exemplu fructele de pădure. Îmi doresc fie implementarea unei fabrici de dulceaţă fie colaborarea cu o fabrică deja existentă, în acest sens“, a conchis Elena Uioreanu.

Eficienţa acţiunilor se vede în economie

Fără investiţii nu e de mirare că viitorul economiei româneşti nu e prea roz în opinia instituţiilor internaţonale. Astfel că, Banca Mondială (BM) a înrăutăţit prognoza de creştere economică pentru acest an la 1,6%, de la 2,8% cât estima la mijlocul anului trecut.

Pentru anul 2014, banca anticipează un avans al economiei României de 2,2%, faţă de 3,4% la jumătatea anului trecut.

Prognoza Băncii Mondiale este mai pesimistă decât creşterea economică vizată de Guvern pentru acest an.Executivul şi-a fixat pentru 2013 o ţintă de creştere de 1,8%, dar speră într-o variantă optimistă să atingă un avans de 2%, după ce anul trecut indicatorul a urcat cu 0,7%.