Politică
Cine are şanse să devină preşedinte?
Prezidenţialele din noiembrie se anunţă animate şi strânse, în condiţiile în care în cursă s-au înscris deja Victor Ponta, Monica Macovei, Viorel Cataramă, dar se aşteaptă şi anunţurile oficiale legate de Klaus Iohannis, Cătălin Predoiu, Călin Popescu Tăriceanu.
Un prim candidat sigur este Victor Ponta, din partea PSD, actualul premier anunţându-şi, în mai multe rânduri, din primăvară, candidatura la Preşedinţie.
O candidatură „târzie“
Cel mai recent anunţ privind intrarea în cursa prezidenţială din iarnă este cel al Monicăi Macovei. Anunţul a fost criticat de preşedintele Băsescu şi de unii colegii ai săi din PDL.
Fostul premier Emil Boc consideră că anunţul Monicăi Macovei privind candidatura la alegerile prezidenţiale „a venit prea târziu“ şi că acesta putea fi „un candidat bun“, dar acum „mai mult încurcă decât ajută dreapta“.
Opţiuni netestate
Europarlamentarul PDL Monica Macovei a anunţat, marţi, într-un mesaj video postat pe site-ul www.macoveipresedinte.ro, că va candida la Preşedinţie, menţionând că este nemulţumită de opţiunile de vot oferite şi că aceste opţiuni impuse de partide nu au fost testate în nicio bătălie electorală naţională.
Monica Macovei a completat că este încrezătoare în şansele sale de a câştiga şi că este singura care îl poate învinge pe Victor Ponta în cursa electorală. „Candidez pentru funcţia de preşedinte al României: Mă interesează România, să văd competiţii curate, investiţie, locuri de muncă şi alte lucruri care se fac cu determinare, curaj şi negociere“, a spus Macovei.
Ce CV-uri au candidaţii noştri
Potrivit unei analize Mediafax, lista prezidenţiabililor continuă cu un alt candidat anunţat deja oficial, şi anume Cristian Diaconescu, din partea PMP, sprijinit în această cursă chiar de preşedintele Traian Băsescu. Diaconescu a fost social-democrat, ministru al Justiţiei şi Externelor, şi totodată consilier prezidenţial. Diaconescu este preşedinte al Fundaţiei Mişcarea Populară.
Un alt anunţ oficial este cel al omului de afaceri Viorel Cataramă, care spunea, la mijlocul lunii iulie, că vrea să candideze sub sloganul „Românii liberi îngenunchează mafia politică“, principalul său obiectiv fiind acela de a schimba Constituţia.
Fostul premier liberal Călin Popescu Tăriceanu a fost ales, recent, preşedinte al Partidului Liberal Reformator (PLR), el precizând apoi că acest vot îi dă speranţa şi încrederea că va ajunge şi preşedintele României. El şi-a mai declarat şi convingerea că echipa PLR va reuşi să dea primul preşedinte liberal al României.
Senatorul Ioan Ghişe a anunţat, pe 23 iulie, că intenţionează să candideze ca independent la Preşedinţie şi că doreşte să strângă, cât de repede, peste 200.000 de semnături, el precizând că speră să intre în turul doi. El a precizat că preşedintele trebuie să fie cu adevărat mediatorul între societatea civilă şi autorităţile publice.
O decizie importantă pentru soarta alegerilor din noiembrie este cea legată de desemnarea oficială a candidatului alianţei PNL-PDL. Este vorba despre alegerea între Klaus Johannis– PNL şi Cătălin Predoiu– PDL. Este de aşteptat ca, în final, actualul primar al Sibiului să fie desemnat candidat, cel mai probabil anunţul urmând să fie făcut pe 11 august.
De asemenea, preşedintele PRM - aripa Funar, Gheorghe Funar, va candida ca independent la Preşedinţie. Funar susţine că vrea să candideze ca independent deoarece Justiţia nu s-a pronunţat în legătură cu modificările la Statutul PRM şi noua conducere a partidului aleasă la Congresul Extraordinar de la Alba Iulia, din 27 iulie 2013.
Alte nume vehiculate în contextul prezidenţialelor sunt cele ale directorilor pricipalelor Servicii de informaţii, George Maior, şi Teodor Meleşcanu, precum şi cel al guvernatorului BNR, Mugur Isărescu.
Aşa cum se întâmplă de fiecare dată înaintea prezidenţialelor, numele guvernatorului BNR, Mugur Isărescu a fost vehiculat printre cele ale posibililor candidaţi. Ca de fiecare dată, declaraţiile acestuia pe acest subiect sau răspunsurile la întrebările pe această temă au fost evazive.
Potrivit legii, pentru alegerea preşedintelui României, dosarul de candidatură pentru funcţia supremă în stat trebuie să conţină cel puţin 200.000 de semnături de susţinere a candidatului.
Alături de semnăturile din partea susţinătorilor pentru candidatul la prezidenţiale mai trebuie depusă la Biroul Electoral Central declaraţia de acceptare a candidaturii, declaraţia de avere, declaraţia de interese, de o declaraţie pe propria răspundere a candidatului în sensul că a avut sau nu calitatea de lucrător al Securităţii sau de colaborator al acesteia.
