Politică

Harta utilizării internetului în România „vorbeşte“ despre politică

În opinia analiştilor politici şi a sociologilor, harta utilizării internetului în România poate fi corelată cu o hartă a bunăstării şi totodată a exprimării opţiunilor de vot.

Puţin peste şapte milioane de români din cei 20 de milioane număraţi de INS la recensământul din 2011 folosesc internetul. Practic, doar 35% din populaţia ţării foloseşte internetul, în condiţiile în care media UE a celor care folosesc măcar o dată pe săptămână internetul este în jur de 70%.

Dacă privim statistica transpusă peste harta ţării, judeţele codaşe la folosirea internetului sunt în zona Moldovei şi în Sudul ţării, acolo unde judeţele Teleorman şi Olt nu reuşesc să depăşească nici măcar pragul de 20%. Datele provin din statistica finală obţinută la recensământul din 2011 şi furnizată HotNews.ro de către Institutul Naţional de Statistică.

Codaşii pe judeţe

Mai exact, în vârf, detaşat, se situează capitala Bucureşti, acolo unde mai bine de 58% dintre locuitori folosesc internetul. Pe locurile următoare sunt judeţele Cluj (47,61%), Timiş (43,4%), Ilfov (40,54%) şi Constanţa (40,54%).
La polul opus, al procentelor cele mai mici, găsim judeţele din Moldova, dar mai ales cele din zona de Sud.
Dacă judeţele Teleroman (17,51%) şi Olt (19,03%) nu reuşesc nici măcar să treacă de procentul de 20%, judeţe precum Giurgiu, Ialomiţa, Călărasi, Vaslui, Vâlcea, Botoşani sau Mehedinţi nu trec de 25%.

Ruralul, uşor de manipulat

Putem corela harta utilizării internetului cu o hartă a bunăstării sau bogăţiei şi totodată a exprimării opţinilor de vot, arată unii analişti politici şi sociologi.

În opinia acestora, când vine vorba de utilizarea internetului, ca mijloc de informare şi comunicare, vedem pe harta utilizării cote ridicate la publicul educat, cu studii superioare şi cu venituri mai mari decât ale celor din zona rurală.  „Aceşti oameni au alte valori şi standarde când vine vorba de preferinţe în politică, de opţiuni de vot. Ne referim aici la mediul urban, unde vedem diverse coloraturi politice (Timiş, Cluj). Aceşti oameni au o orientare de centru-dreapta şi un spirit antreprenorial. În schimb, Moldova a avut mereu o tendinţă spre stânga, ca şi sudul. Acolo se poate vorbi de un anumit grad de ruralizare, acces la informaţie şi alfabetizare digitală“, explică sociologul Ioan Hosu.   

Mai mult, analistul politic Sergiu Mişcoiu arată că opţiunile românilor din zona rurală pentru stânga şi social democraţi în general, au legătură cu „universul local“, uşor de manipulat de altfel, în absenţa informaţiei.

„Vedem anumite preferinţe pentru PSD în zona rurală, iar pentru dreapta în zona urbană. Lucrurile se leagă de absenţa informaţiei. În mediul rural putem vorbi de prezenţa unor manipulări care ţin de mediul local- primari şi alte autorităţi locale. În mediul rural totul se reduce la acel spaţiu. În Transilvania, pe de altă parte, vedem o paletă mai diversificată, în ce priveşte electoratul“, a comentat Mişcoiu.

Harta României politice s-a colorat în roşu

Harta României politice a fost roşie, după alegerile europarlamentare de la sfârşitul lunii mai.

Alianţa PSD-UNPR-PC a câştigat zdrobitor scrutinul în 33 de judeţe, plus Bucureştiul, UDMR şi-a adjudecat 5 judeţe, PNL unul, iar PDL unul.

În Olt Alianţa PSD-UNPR- PC a câştigat alegerile europarlamentare în toate oraşele.