Politică

Bani gri pentru alegerea viitorului președinte

Sursele de finanțare a campaniei electorale sunt cel puțin greu de declarat, dacă nu imposibil de recunoscut. Monitorul a aflat cât strâng principalele partide pentru alegerea șefului statului.

Partidele politice cheltuiesc cât vor în campaniile electorale. Sumele adunate din donaţii de la membri şi simpatizanţi drept contribuţie, precum şi sumele de la buget sunt mai mult decât generoase, la fiecare scrutin.

De exemplu, pentru alegerile prezidenţiale din acest an, PSD şi ACL şi-au propus să strângă nici mai mult nici mai puţin de 50.000 de euro, pentru fiecare colegiu, potrivit unor surse. În judeţul Cluj sunt 10 colegii de deputaţi şi 4 de senatori, ceea ce înseamnă 500.000 de euro în total, pe colegiile de deputaţi, respectiv 200.000 de euro pe cele de senatori. La ACL această sumă se împarte între PNL şi PDL. În România sunt 452 de colegii, ceea ce la nivel naţional ar însemna aproximativ 22 de milioane de euro.

Sumele reale rămân o necunoscută!

Pentru că adesea depășesc valorile permise legal, aceste „donaţii” nu vor fi declarate, deși ar trebui publicate în Monitorul Oficial.

Este ceea ce subliniază şi politologii şi sociologii clujeni care atrag atenţia că sumele reale care „se învârt“ în campaniile electorale nu sunt nicodată cunoscute. „Nu pot spune dacă e o sumă mare sau mică, dar cred că banii reali în campaniile electorale vin din astfel de surse, donaţii, cotizaţii, dar niciodată nu se cunosc sumele reale care se învârt. Însă astfel de situaţii nu sunt întâlnite doar în România, în toate ţările se procedează astfel. Pe de altă parte, cred că o campanie electorală pentru alegerile prezidenţiale ar trebui să coste mai puţin decât cea pentru alegerile parlamentare şi chiar şi locale. La parlamentare sunt mulţi candidaţi şi colegii, de exemplu. Nu acelaşi lucru se întâmplă la prezidenţiale“, a comentat politologul clujean George Jiglău.

„Din păcate în campaniile elctorale nu vedem transparenţă. De fiecare dată sumele declarate de partide sunt mai mici decât cele reale. Aceşti bani fie se duc în consultanţă la nivel mare, fie în cadouri, de genul pixuri şi găleţi. Nu ştiu câţi bani merg în comunicare sau în material electoreale. Ceea ce lipseşte este transparenţa. Lipsa transparenţei în finanţarea campanilor electorale creează, aşa cum am văzut, mari cazuri de corupţie“, a comentat şi sociologul clujean Ioan Hosu.