Politică
În prag de alegeri, Consiliul Judeţean Cluj face ce trebuia să facă în urmă cu câţiva ani
De-a lungul timpului, toţi preşedinţii de Consiliu Judeţean Cluj se lăudau cu construirea Spitalului Regional de Urgenţă, cu toate că se ştia că judeţul nu are resursele financiare necesare, astfel încât acest obiectiv a rămas de 12 ani doar o promisiune frumoasă de campanie electorală.
Astfel că, acum, responsabilitatea şi mingea sunt în curtea Guvernului şi Ministerului Sănătăţii. Venit în fruntea Ministerului Sănătăţii în mai 2016, Vlad Voiculescu devine, astfel, cel de-al 28-lea ministru al Sănătăţii, în cei 27 de ani care s-au scurs de la Revoluţie, şi promite, la fel ca şi predecesorii săi, construirea Spitalul Regional de Urgenţă de la Cluj şi că va face din acest obiectiv o prioritate a mandatului său.
CITEŞTE ŞI
O altă promisiune electorală s-a dus pe apa sâmbetei: Spitalul Regional de Urgenţă
Primul pas a fost făcut în octombrie când Guvernul a solicitat Consiliului Judeţean Cluj să transfere în administraţia Ministerului Sănătăţii terenul pentru construcţia primului spital regional.
Guvernul cere, Consiliul Judeţean dă
Cel de-al doilea pas va fi făcut marţi în şedinţa de Consiliu Judeţean când consilierii vor aproba proiectul de hotărâre privind trecerea unui teren în suprafață de 144.000 mp și a unei construcţii în suprafaţă de 953,55 mp, situate în comuna Florești, strada Avram Iancu, din domeniu public al Județului Cluj, în domeniul public al statului român, pentru realizarea obiectivului de investiție Spital Regional de Urgență.
CITEŞTE ŞI
Ministerul Sănătăţii a anunţat, în nenumărate rânduri, că unul dintre obiectivele prioritare îl reprezintă construirea a trei spitale regionale de urgență, la Iași, Cluj și Craiova, investiție pentru care Guvernul României a negociat cu Comisia Europeană alocarea a 150 milioane de euro.
Potrivit Consiliului Judeţean, necesitatea şi oportunitatea realizării unui asemenea obiectiv de investiţii este motivată de următoarele argumente: absenţa în Cluj-Napoca a unei unităţi spitaliceşti monobloc, care să asigure condiţiile de asistenţă medicală de urgenţă în mod unitar şi faptul că serviciile medicale de interes regional, furnizate în momentul de faţă în spitalele din Cluj funcţionează în clădiri separate, aflate la distanţă.
Potrivit proiectului, viitorul Spital Regional de Urgenţă Cluj urma să aibă 1000 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport.
Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest.
În 2011, Alin Tişe vedea finalizarea spitalului în cinci ani.
Horea Uioreanu a preluat conducerea Consiliului Județean Cluj în 2012 iar proiectul Spitalului Regional de Urgenţă a fost complet abandonat.
CITEŞTE ŞI
Guvernul cere CJ Cluj să-i transfere un teren pe care va fi construit "primul spital regional"
În luna august, preşedintele CJ Cluj Alin Tişe spunea că Spitalul Regional de Urgență nu poate fi construit de Consiliul Județean pentru că nu există resurse financiare.
„Spitalul Regional de Urgență, v-o spun cu toată responsabilitatea, nu poate fi construit de Consiliul JudețeanConsiliul Județean Cluj nu are resurse să construiască un spital dimensionat pentru toată regiunea Transilvania sau pentru regiunea de Nord-Vest. De aceea, trebuie și dumneavoastră să știți că nu se poate construi un Spital Regional de Urgență din bugetul județului, indiferent cine e președinte de Consiliu Județean (...) Ştiam că vor trece 5-10 ani până se va face Spitalul Regional din banii Guvernului. Noi putem să cofinanțăm o parte din bugetul necesar și să punem la dispoziție terenul pe care îl avem, cu PUZ-ul aprobat”, a spus Tişe.
