Politică

UDMR testează nervii clasei politice

<p><img src="documente/stories/11_noiembrie/04_ziua/05 tinutul secuiesc.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Eliminarea sintagmei de „stat naţional” din textul Constituţiei ar putea facilita obţinerea autonomiei Ţinutului Secuiesc.</p>

După decizia Consiliului Judeţan Covasna de a organiza, la anul, un referendum privind înfiinţarea Ţinutului Secuiesc, UDMR a mai născocit o pretenţie: cere eliminarea din Constituţie a sintagmei de „stat naţional”. Propunerea este respinsă „din start” atât de liderii PDL, cât şi de cei ai Opoziţiei.

Pretenţiile „la pachet” ale udemeriştilor sunt calificate drept exagerate atât de democrat liberali, cât şi de reprezentanţii USL. Dacă ieri politicienii clujeni respingeau ideea organizării referendumului din Covasna, de data aceasta ei sunt mai tranşanţi: un asemenea subiect este „de nediscutat”.

UDMR cere modificarea art. 152

UDMR vrea să modifice alineatul 1 din primul articol al Constituției care prevede că: „România este stat național, suveran și independent, unitar și indivizibil”. Liderii Uniunii propun ca acest articol să fie modificat astfel: „România este stat suveran şi independent, unitar şi indivizibil”.

Propunerea a fost făcută printr-un amendament la proiectul de revizuire a Constituţiei aflat în dezbatere la Comisia Juridică din Camera Deputaţilor. Solicitarea Uniunii vine însă în contradiţie cu articolul 152 din chiar Legea Fundamentală potrivit căruia „dispoziţiile prezentei Constituţii privind caracterul naţional, independent, unitar şi indivizibil al statului român, forma republicană de guvernământ, integritatea teritoriului, independenţa justiţiei, pluralismul politic şi limba oficială nu pot forma obiectul revizuirii”. De aceea, Uniunea cere mai întâi modificarea acestui articol.

Liderul UDMR Cluj, deputatul Mate Andras argumentează solicitarea Uniunii prin faptul că nu se poate vorbi de o singură naţiune, atâta vreme cât există 19 minorităţi.
„Am solicitat mai întâi modificarea articolului 152. Şi în 2003 am avut acelaşi amendament, de aceea nu se poate vorbi de şantaj politic, cum susţin reprezentanţii Opoziţiei. Nu este o singură naţiune, sunt 19 minorităţi şi cea maghiară”, a explicat Mate Andras pentru Monitorul de Cluj.

Gurzău: „Inacceptabil!”

Dacă ieri susţinea că organizarea referendumului din Covasna, pe tema înfiinţării Ţinutuţui Secuiesc este neconstituţională, de data aceasta deputatul PDL Adrian Gurzău „nici nu vrea să intre în detalii”. „Inacceptabil! Nu se poate discuta o asemenea modificare în Constituţie, de eliminare a acestei sintagme. Nu se va realiza aşa ceva şi nu are susţinere din partea PDL. Este de nediscutat. Cred că este ideea unor lideri de-ai lor, care vor să se evidenţieze, fiind o competiţie internă. Mai mult nici nu vreau să comentez”, a declarat parlamentarul clujean pentru Monitorul de Cluj.

„UDMR nu ştie cum să mai iasă de la guvernare”

Nici liderul PSD Cluj, Remus Lăpuşan, nu este mai „flexibil”. „UDMR nu ştie ce să mai facă să iasă de la guvernare şi îi provoacă pe cei de la PDL. Cred că UDMR caută motive pentru asta…Chiar merită să stea în Opoziţie vreo 10 ani”, a declarat liderul social democraţilor clujeni.

Szeplekan: „Trebuie să respectăm istoria”

Consilierul judeţean PNL Mihai Szeplekan consideră că solicitările UDMR pot fi interpretate drept şantaj. „Nu este normal să iasă cu asemenea pretenţii, mă refer aici şi la problema cu referendumul din Covasna. Îmi meţin declaraţiile. Numele meu este maghiar, dar trăiesc aici, sunt român şi nu cred că trebuie să schimbăm istoria, ci trebuie să o respectăm. Cred că este un şantaj la adresa PDL pentru ca UDMR să primească ceea ce îşi doreşte”, a declarat pentru Monitorul de Cluj consilierul judeţean liberal.

Frunda: „UDMR ar putea vota împotriva Constituţiei”

UDMR nu renunţă la dorinţa ca sintagma „stat naţional” să fie eliminată din Constituţia României şi ar putea vota împotriva Constituţiei, a declarat ieri, senatorul Uniunii Gyorgy Frunda. Potrivit acestuia, „România nu este stat naţional” şi a precizat că formaţiunea maghiară poate „să voteze împotriva Constituţiei”, dacă sintagma „stat naţional” nu este eliminată. „Imediat după Primul Război Mondial, toate statele europene s-au declarat a fi naţionale, unele chiar înainte de Primul Război Mondial. După Al Doilea Război Mondial, la mijlocul anilor '50, Franţa, care este inventatorul sintagmei de naţional, naţiune, stat naţional a renunţat a se autodefini în Constituţia franceză ca stat naţional”, a spus Frunda, citat de Agerpres. În opinia senatorului UDMR, „această definire se bate cap în cap cu alte prevederi din Constituţia României, care acordă drepturi minorităţilor naţionale din România”.