Sănătate

RISCURILE echipajelor de pe ambulanță în epidemia de COVID19: „Am luat pungi în picioare, am lipit costumul cu bandă adezivă. Știi când îl îmbraci, dar nu știi când îl dai jos.” - GALERIE FOTO

În 8 luni de pandemie, asistenții de pe ambulanță au fost supuși unor provocări inimaginabile. Ei sunt primii care intră în contact direct cu bolnavii. Sunt „trupele de comando” în lupta cu COVID-19.

Personalul medical de pe SMURD este expus direct în fața bolnavilor de coronavirus, iar când virusul a început să se răspândească în România, echipamentele de protecție abia existau. Asistenții de pe ambulanță trebuiau să găsească soluții proprii pentru a se proteja pentru o perioadă de timp.

Pandemia a început în nord-vestul țării pe la sfârșitul lunii februarie. Debutul a avut loc când românii din străinătate reveneau în țară, și erau carantinați în pensiuni și hoteluri din județ.  

Cele 8 luni de pandemie, i-au pus pe ambulanțieri la încercare constant. Pe lângă faptul că erau nevoiți să se adapteze la necunoscut, au avut parte de „8 luni de echipare continuă, protocoale și autoînvățare”.

„Suntem primii care am fost în izolare, ne-au decedat colegii, dar am mers mai departe”

Cu toate că, ambulanțierii au fost printre primele victime ale virusului pandemic, au mers mai departe și au depășit cum au putut situațiile critice, ei fiind de neînlocuit. Cu ajutorul clujenilor, au reușit cu timpul să facă rost și de echipamentele necesare de protecție pe care trebuie să le folosească pe „câmpul de luptă”.

„Noi suntem primii din sistemul sanitar care am fost în izolare sau carantină, am avut decese din rândul colegilor, dar am mers mai departe. Iar lipsa echipamentelor era la nivel global, fiind o adevărată „haiducie” în procurarea lor (am luat și noi pungi în picioare, am lipit costumele cu bandă adezivă etc.). Salvarea noastră a fost de la clujeni, firme, ONG-uri care au reușit să ne asigure echipamente, dezinfectanți etc.)”, declară Rareș Ghilea, asistent medical și președintele Sindicatului Ambulanța Cluj, pentru Monitorul de Cluj.

Asistenții SMURD, „trupele de comando” în lupta cu COVID-19

Asistenții medicali pregătiți pentru intervențiile SMURD, au trebuit să își înfrunte fricile și să își axeze atenția pe bunăstarea cetățenilor români. Acum, mai mult ca niciodată, au demonstrat că ei sunt eroii din linia întâi, printre cei mai importanți în această perioadă pandemică.

„Dar, datorită pregătirii și unui simț civic, ne-am înfruntat frica, tracul deoarece știam și știm, că suntem singurii care am fost de la început „trupele de comando” ale Statului Român aruncate pentru prima dată în luptă, cu acest inamic necunoscut”, a adăugat asistentul medical, Rareș Ghilea.

Totodată, personalul medical de pe ambulanță este cel care interacționează direct cu oamenii și intimitatea lor. Intră în casele lor pentru a le sări în ajutor și pentru a le oferi un gram de speranță că situația poate fi remediată.

„Am fost și suntem singurii, care intrăm în casele oamenilor și le aducem alinare, le vedem frica din ochi pentru nesiguranța zilei de mâine (coafeze, dulgheri, taximetriști, chelneri, zugravi, vânzători etc.) care și-au întemeiat o familie și și-au luat o casă. Noi trebuie să fim psihologi, să le aducem un licăr de speranță.”

Riscul meseriei: „Sții când te îmbraci în costum, dar nu știi când îl dai jos”

Salvatorii de pe ambulanță reprezintă soldați esențiali (sau chiar vitali) în războiul împotriva COVID-19. Ei nu pot fi înlocuiți de pe o zi pe alta, având 3-4 de ani de pregătire continuă în spate. Meseria le aduce un risc enorm, atât de infectare, cât și de îmbolnăvire din cauza stresului și a oboselii.

Totuși, aceștia „nu au dreptul să se îmbolnăvească”, fără de ei situația agravându-se în mod colosal.

„Au fost zile în care am avut colegi izolați sau diagnosticați cu COVID-19 și au venit cei care se aflau în repaus să-i înlocuiască, deoarece pe noi nu ne poate înlocui NIMENI. Nu există ,,trupe de rezervă” datorită pregătirii complexe pe care o avem și care se dobândește în timp (...) Sții când te îmbraci în costum, dar nu știi când îl dai jos... este foarte incomod, îți dă senzația de claustrofobie, te deshidratezi și nu poți să bei lichide, apărând senzația de leșin. Dezinfectanții pe care-i folosim sun foarte puternici producând o iritație în plus ochilor, mucoasei nazale etc.”, susține președintele Sindicatului Ambulanța Cluj.

Intervenția cu un pacient cu COVID-19 aduce un stres enorm pentru asistenții care oferă servicii medicale de urgență. De multe ori, după informațiile primite de la pacienți, aceștia nu au fost echipați în mod corespunzător, exunându-se în fața virusului.  

Ambulanțierii nu știu dacă se infectează sau nu în timpul intervențiilor COVID-19

Panica intră în familia asistentului, care nu știe dacă s-a infectat sau nu.

„Stresul este enorm când ai incidente de interacțiune cu pacient confirmat COVID și nu ai fost echipat corespunzător (deoarece noi ne bazăm pe ce spun pacienții la telefon). Primești un telefon și ți se spune „rămâi acasă, vei fi recoltat”. Durata până aflii rezultatul este o infinitate pentru noi și familiile noastre. Nu poate fi descris în cuvinte și cum spunea cineva «noi nu avem dreptul să ne îmbolnăvim»”

Serviciul de Ambulanță are o istorie de 114 ani și este vital societății în care trăim, mai ales în contextul epidemiologic în care ne aflăm în prezent. Chiar și cu un singur echipaj, serviciul trebuie să funcționeze pentru ca oamenilor nevoiași să li se ofere ajutor corespunzător. „Chiar dacă va rămâne un singur echipaj și vei avea nevoie de ajutorul nostru, până la urmă îți vom suna la ușă”, spune Rareș Ghilea.

CITEȘTE ȘI:

Clinicile din Cluj rămân fără personal medical în plină criză de COVID-19? Angajaților din starea de urgență le „dispar” posturile!

Spitalul de Urgență prelungește programul pentru testarea COVID19. Vezi unde te poți programa pentru test