Sănătate

Pandemia de COVID-19, o catastrofă? Rector UBB: „Tinerii probabil cred că lumea e un mic paradis. Alții au prins războaie”

Pandemia de COVID-19 a afectat o întreagă planetă. Pe unii dintre noi ne-a afectat financiar, iar pe mulți alții la nivel psihologic. Daniel David a explicat cum a ajuns un „eveniment” ca pandemia să creeze probleme psihologce în rândul multor oameni.

Rectorul Universității Babeș-Bolyai, profesor de psihologie clinică, Daniel David a explicat pentru investigatoria.ro modul în care pandemia de COVID-19 i-a afectat pe mulți oameni la nivel psihologic.

El a numit pandemia „un eveniment”, iar problema principală ar fi modul în care noi îl percepem, fiindcă evenimentul în sine „niciodată nu generează direct probleme psihologice”.

Astfel, dacă punem schimbările din ultimul an într-o perspectivă negativă, automat acestea ne vor afecta și cauza stres:

„Aceia dintre noi care avem o raportare irațională la evenimente, adică avem tendința să catastrofăm, nu avem toleranță la frustrare, facem evaluări globale asupra situației, avem cerințe nerealiste (adică ne dorim ceva și lucrul ăla trebuie să se întâmple), cei care au astfel de atitudini sigur că dezvoltă o stare mai puternică de stres în comparație cu cei care au o atitudine rațională. Adică, văd negativul, dar nu catastrofează, au toleranță la frustrare, nu fac evaluări globale și își formulează dorințele în termeni preferențiali, acceptând că uneori nu se întâmplă ceea ce-și doresc. Și atunci, în pandemie, cei care s-au raportat la realitate într-o manieră irațională și-au crescut nivelul  de stres”, a explicat rectorul UBB.

„Celelalte generații au prins războaie”

Mulți tineri au fost grav afectați de apariția pandemiei în viețile lor. Restricțiile precum distanțarea socială și carantinarea i-au afectat la nivel psihologic și în relațiile cu cei apropiați lor, dar și la facultate, aceasta fiind online. Unii dintre studenții din Cluj au avut nevoie chiar de consultație psihologică.

În luna august 2020, monitorulcj.ro a discutat cu mai mulți tineri clujeni despre modul în care pandemia le-a afectat viața. Vedeți materialul aici.

Rectorul UBB a povestit pentru investigatoria.ro și despre generațiile anterioare, despre care spune că au trăit în vremuri mai negre decât acestea:

„Celelalte generații au mai prins războaie, perioade de foamete, generațiile astea tinere au crezut probabil că lumea este un mic paradis, a fost un șoc pentru mulți, eu sper să învățăm ceva pentru a ne putea dezvolta, să fim mai pregătiți pentru pericole majore, și chiar societatea să fie alta. De exemplu, digitalizarea, dezvoltarea tehnologică în această perioadă a adus multe beneficia și eu sper să continue și după.”

Chiar dacă multă lume speră la revenirea la normalitate și la ce era înainte de pandemie, profesorul susține că nu își dorește ca oamenii să fie exact ca înainte. El speră ca acest eveniment să ducă la o dezvoltare personală.

„Sigur că o să ieșim din pandemie, dar eu nu mi-aș dori să fim exact cei care eram înainte de pandemie, fiindcă orice experiență trebuie să ducă la o dezvoltare personală. Altfel spus, această pandemie ar trebui să ne dezvolte personal, să avem o mai mare toleranță la frustrare, o înțelegere mai nuanțată a lumii  și a pericolelor care există în această lume, pentru că am trăit așa cu iluzia că așa ceva nu se poate întâmpla”, a adăugat Daniel David.

De ce au apărut teoriile conspiraționale?

Despre apariția teoriilor conspiraționale, Daniel David spune că un factor care a cauzat-o a fost faptul că știința nu poate răspunde la toate întrebările, iar mintea omului încearcă să găsească răspunsuri.

„În primul rând, oamenii de bună dreptate își pun tot felul de întrebări, iar știința nu poate răspunde la toate întrebările, că de aia știința e dezvoltare continuă. Numai că oamenii nu au această înțelegere, dar au așteptări. Când pun întrebarea, așteaptă imediat răspunsul. Și atunci când știința nu poate să răspundă, mintea umană are dificultăți să tolereze incertitudinea și lipsa de răspuns și atunci apelează la alte explicații, care, de cele mai multe ori, sunt pseudo-explicații”, a explicat rectorul pentru sursa citată.

Pe lângă acest lucru, nivelul de analfabetism funcțional, care e unul ridicat în România, este un alt factor care generează teorii ale conspirației.

„Atunci când nivelul de analfabetism funcțional e atât de ridicat în țară, vă dați seama că asta favorizează pseudo-cunoașterea și pseudo-știința. Atunci când, înainte de pandemie, am antrenat în spațiul public vrăjitori, astrologi, horoscopiști și i-am dus în prime time și i-am pus să vorbească despre probleme economice și politice, n-am făcut decât să le dăm credibilitate, astfel încât ei acum se exprimă și despre pandemie, despre boală, despre virus și așa mai departe. Combinând acești factori, teoriile conspirației înfloresc”, a adăugat Daniel David.