Sănătate

Prodecan UMF, despre riscurile drogurilor. „Drogul de club”, experiența palpitantă care îți pune viața în pericol

Miercuri, 5 Mai 2021, Scris de: Carmen LUCUȚ

În prezent, mulți tineri consumă diverse droguri pentru divertisment, simțirea unor stări de spirit diferite sau apartenență la un anumit grup de persoane. Totuși, puțini dintre ei cunosc riscurile la care sunt expuși când consumă aceste substanțe.

Deși unele droguri sunt numite „droguri ușoare”, iar în percepția multor persoane nu au efecte negative serioase, aceste afirmații sunt departe de a fi adevărate. Din păcate, efectele adverse există și duc la situații tragice, în unele momente chiar la deces.

Pentru a afla mai multe informații despre consumul de droguri și riscurile care vin la pachet cu acest nou „hobby” între tinerii din România și străinătate, monitorulcj.ro a luat legătura cu dr. Kiss Béla, prodecan la Facultatea de Farmacie din cadrul Universității de Medicină și Farmacie (UMF) din Cluj.

Medicamente, consumate ca înlocuitor al drogurilor

În prezent există o paletă largă de substanțe care sunt puse pe piață atât în străinătate, cât și în România. Alături de stupefiante/narcotice, drogurile de tip opiacee precum morfina sau heroina, regăsim mai nou derivați de fetanil, substanțe ilegale și foarte periculoase. Totodată, „faimoasa” cocaină sau amfetamina, nu lipsesc pe piață și fac parte din categoria „stimulente”. Cel mai întâlnit este canabisul, totodată numit de neștiutori „iarba”, care, odată cu el aduce și alte sute de substanțe asemănătoare, utilizate ca echivalent:

„La ora actuală vorbim despre substanțe sintetice care poartă denumirea de canabinoizi sintetici și sunt câteva sute care au intrat pe piață. Oamenii le consideră echivalent al canabisului, dar nu sunt. Acționează pe aceeași țintă, parțial, pe același receptor, dar mecanismul e mai complex, nu e cunoscut”, a declarat Kiss Béla pentru monitorulcj.ro.

Aceste substanțe sunt prezentate ca fiind „droguri legale” și, an de an, sunt aduse cu zecile în țară. În unele cazuri, lipsa unui control foarte strict la intrarea acestor substanțe în țară duc în favoarea traficanților de droguri, care le prezintă ca nefiind destinate consumului uman sau substanțe psihoactive, ci îngrășăminte, reactivi pentru cercetare, tămâie, amestecuri de condimente. Dar acestea, ulterior, duc la tragedii în cazul oamenilor care le cumpără pentru consum, de la traficanții care le comercializează ca „droguri legale”. Aici este vorba despre cunoscutele etnobotanice, spice-uri sau sare de baie.

Totodată, nu lipsește nici consumul abuziv de medicamente. În situații în care buzunarul nu le permite sau drogurile adevărate nu sunt accesibile, consumatorii apelează la medicamente ca înlocuitor: „Codeina sau dextrometorfanul sunt câteva exemple în acest sens . Codeina este un medicament pe care lumea îl cunoaște și se metabolizează parțial la morfină care este responsabilă de efecte, doar că doza necesară este mai mare, însă este, într-adevăr mai accesibilă decât heroina. O problemă la medicamentele acestea e că mai ales în asocieri se pot obține ușor din farmacii, inclusiv fără prescripție.

Chiar dacă nu sunt atât de potente ca drogurile poate mai râvnite de cei care le utilizează abuziv, reprezintă o variantă mai accesibilă. Poate în unele perioade nu au acces sau nu își permit, din punct de vedere financiar, să își cumpere alte substanțe, așa că le înlocuiesc cu așa ceva. Dextrometorfanul la fel, este într-adevăr sub formă de comprimate sau sirop pentru tuse. Este diferit, intră în grupul drogurilor numite disociative, unde intră și ketamina sau fenciclidina”, a explicat Kiss Béla.

Extasy, „drogul de club” sau „lubrifiantul social” care poate să ducă chiar la deces

Extasy sau „drogul de club” precum era numit în urmă cu câțiva ani este unul dintre cele mai folosite droguri în rândul tinerilor, în special la petreceri sau concerte, din cauza efectelor pe care le are. Totodată, el este văzut și ca un „lubrifiant social” pentru că poate să îi facă și pe cei mai timizi oameni să interacționeze cu cei din jur.

„E definit ca un drog empatogen, altă categorie de psihodisleptice. Unii îl numesc stimulent. Dă un amestec de efecte și de stimulare, de creștere a energiei și o stimulare pe partea senzorială - apreciere a muzicii. Tocmai de aceea se consumă în contextul petrecerilor, așa a și intrat pe piață. A fost numit „drog de club” la început extasy-ul și alte substanțe. Intervine efectul empatogen de favorizare a interacțiunii cu cei din jur. Pentru tineri acest lucru poate fi foarte important, mai ales pentru cei cu probleme de timiditate excesivă. Extasy-ul este văzut ca un „lubrifiant social”, în sensul că facilitează aceste interacțiuni, dar din nou, cred că este un drog la care se subestimează toxicitatea”, a spus prodecanul Facultății de Farmacie din Cluj-Napoca.

Chiar dacă efectele sale pot părea pozitive, Extasy este un drog a cărui toxicitate este subestimată de către tineri. Nu mulți dintre ei sunt conștienți de efectele severe pe care le poate cauza acest drog sau chiar de riscul ridicat de deces.

„Mi se pare că tinerii subestimează Extasy-ul, îl văd ca o formă de distracție, i-ar ajuta să se simtă mai bine la petreceri, dar din nou a crescut foarte mult numărul de decese. Nu neapărat la noi în România, dar sunt țări care au raportat deja sute de cazuri de deces. La Extasy vorbim mai rar de consum cronic. Foarte frecvent se vinde și consumă la petreceri sau concerte. Și la Extasy dozele au crescut. La începutul secolului, dozele erau undeva la 80-100 mg. La Extasy au existat și fluctuații foarte mari în ceea ce privește disponibilitatea lui pe piață. Extasy-ul propriu-zis este metilendioximetamfetamina, prescurtată MDMA, dar de foarte multe ori cei care au cumpărat Extasy și au consumat acele comprimate, considerând că sunt Extasy, nu conțineau de fapt asta. Au fost ani în care, în unele țări, peste jumătate dintre capturile de comprimate de Extasy nu conțineau MDMA, ci altceva. Acel altceva putea fi de la derivați amfetaminici, la o serie de droguri noi, pe care le numim substanțe noi psihoactive. Nu întotdeauna ce consumă un individ este adevăratul Extasy.

Și Extasy-ul ca atare poate să ducă la efecte severe – o hipertermie foarte severă, temperatura corporală poate să ajungă la 42 de grade în câteva ore, mai ales dacă se iau doze mari, foarte mulți oameni consumând într-un timp scurt mai multe comprimate. Doza per comprimat a crescut și în plus unii chiar ingeră două, trei comprimate odată. Dacă e vorba de un concert care durează câteva ore sau o petrecere pe durata întregii nopți se ajunge la doze mari și asta asociat cu activitatea fizică intensă, dansul într-un mediu care nu este aerisit potrivit favorizează hipertermia și deshidratarea severă, respectiv pierderea de electroliți. Persoana respectivă nu consumă lichide potrivite cu aport de electroliți ci băuturi alcoolice. Apar tulburări de electroliți, tulburări care vor afecta, printre altele creierul, funcția cardiacă, se poate ajunge inclusiv la afectare a țesutului muscular, afectare renală și risc de deces”, a susținut dr. Kiss Béla.

O altă consecință a consumului de droguri o reprezintă creșterea semnificativă a numărului de accidente, la șoferi aflați sub influența canabisului sau a asocierii alcool + cannabis.

Cannabisul, drogul considerat „ușor”, dar cu numeroase efecte severe neștiute

Un alt drog subestimat de oamenii care consumă substanțe psihoactive este canabisul, pe care îl consideră „ușor” sau chiar o substanță care nu dă dependență. Ei bine, aceste lucruri sunt false. Chiar dacă efectele mai severe de multe ori nu se observă în momentul consumului, acestea există și pot să ducă la episoade neplăcute:

„Cred că se subestimează riscul asociat cu alte substanțe, cum este chiar canabisul pentru că e mult mai dificil la substanțele pe care le numim halucinogene sau psihodisleptice. De multe ori pot interveni decese indirecte: din accidente. Apar tulburări de coordonare motorie, tulburări de atenție, timp de reacție modificat și altele. Evident, nu sunt în număr atât de mare ca decese directe induse de heroină sau fentanili, dar dacă nu ne gândim neapărat doar la letalitate, ci la afectare cognitivă, la tulburări psihice care pot să fie induse, în cazul acestora e mult mai dificil să apreciezi, e mai greu să faci corelația între expunerea la o anumită substanță și complicațiile care au apărut. Dacă e vorba de deces, care survine instant știm că cineva a consumat un drog, a decedat. Se stabilește corelația, analitic poate s-a găsit substanța în organism și totul e clar.

În momentul în care cineva consumă, de exemplu, canabis sau canabinoizi și peste câțiva ani el va prezenta probleme de memorie, atacuri de panică, tulburări psihotice, manifestări de tip schizofrenie, în cazul acesta se face acea corelație sau nu? Cât de gravă considerăm că ar fi acea problemă? Eu zic că e foarte gravă”, a mărturisit prodecanul Kiss Béla.

Canabisul s-a modificat semnificativ în ultimii 20-30 de ani și este încă în continuă schimbare în prezent. Modificările care se fac duc la expunerea consumatorului la riscuri tot mai ridicate:

„În plus, putem să avem persoane care vin cu niște afecțiuni care sunt latente – persoane care vin cu un anumit bagaj genetic, probleme preexistente care pot fi declanșate, exacerbate de substanțe. Niciun consumator nu știe, nu are un buletin de analiză care să îi spună exact din ce categorie face parte. Plus, ceea ce e diferit la ora actuală, drogul în sine s-a tot schimbat. Canabisul nu mai este la fel, nu mai e ceea ce era acum câteva decenii.

Nu mai vorbim de canabis, varietatea aceea indica de mai demult, ci varietăți de canabis care au o altă compoziție. Cred că toată lumea știe de THC (tetrahidrocanabinol), substanța activă din canabis. Acea substanță este cea căutată, dorită de cei care utilizează abuziv canabis. Însă, în ultima perioadă specialiștii și-au dat seama că, de fapt, nu doar THC-ul contează pentru experiența în sine. E foarte important raportul între THC și un alt compus, canabidiolul. Acest canabidiol există și el în canabis, iar într-o oarecare măsură reușește să combată anumite efecte ale THC-ului. Raportul dintre cele două e foarte important. Traficanții, cei care cultivă și care au elaborat noile varietăți erau interesați mai mult de THC. Dacă în urmă cu 20-30 de ani se raporta un conținut de 5% THC, acum există varietăți de canabis și capturi care au 15-20% THC. Deci de la un 5% am ajuns la 20%. E foarte mult considerând că nivelul canabidiolului a rămas în concentrații foarte mici. De aici apare riscul, vedem un număr destul de mare de cazuri care necesită tratament de specialitate tocmai din cauza unor episoade – atacuri de panică, stări psihotice, manifestări paranoide, de unde apare un comportament poate bizar, din cauza acestui exces de THC”, a explicat Kiss Béla.

CITEȘTE ȘI: