Ştiri din Transilvania
Biserica veche de la Mănăstirea Nicula, DEMOLATĂ cu buldozerul: „Se continuă politica de ștergere a urmelor Bisericii Greco-Catolice!”
Episcopul greco-catolic de Cluj-Gherla, PS Florentin Crihălmeanu, a cerut în mod public, la Nicula, oprirea demolării, demontării și mutării bisericii vechi de zid a Mănăstirii Nicula.
Pentru credincioșii Eparhiei Greco-Catolice de Cluj-Gherla, sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului este strâns legată de Mănăstirea Nicula, locul tradițional de pelerinaj al greco-catolicilor în cinstea Maicii Domnului. În acest context, în zilele de 14 și 15 august, PS Florentin Crihălmeanu a reamintit „istoria adevărată și documentată” a zonei.
Biserica veche de zid a Mănăstirii Nicula, demontată și mutată
În cadrul celebrărilor Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului din curtea bisericii parohiale greco-catolice din Nicula, episcopul de Cluj-Gherla a cerut ferm, în mod public, să fie oprită operațiunea prin care se dorește ca biserica veche de zid a Mănăstirii Nicula să fie demontată și mutată, pentru că o astfel de încercare „ar distruge definitiv sfântul lăcaș”.
„După anul 1990, am încercat să recuperăm biserica veche de zid a Mănăstirii Nicula, care a fost ridicată în exclusivitate de către episcopii greco-catolici. Este un locaș de cult cu un simbolism important, ce păstrează memoria tuturor hirotonirilor, a primirilor în călugărie ce s-au făcut la Nicula. Cardinalul Iuliu Hossu – acum fericit episcop martir – își amintește, în cartea memoriilor, cum a continuat pelerinajul la Nicula, an de an, din 1920 până în 1948, pe parcursul a 28 de ani”, a declarat PS Florentin Crihălmeanu.
PS Florentin: „Se continuă politica de ștergere a urmelor Bisericii Greco-Catolice”
„În perioada comunismului, tradiția greco-catolică a pelerinajelor la Nicula începută încă din 1712 și care a continuat până în 1948, a fost preluată de către reprezentanții Bisericii Ortodoxe. Ne bucurăm că Biserica Ortodoxă a continuat pelerinajele, dar, să nu se uite rădăcinile pe care s-a construit această tradiție. La Nicula, din vremea pelerinajelor tradiționale greco-catolice nu mai există decât biserica veche de zid, care, în prezent, se află în pericol de demolare, demontare, sau mutare. De aceea, ne împotrivim demolării, demontării și mutării bisericii vechi de zid, păstrătoare a memoriei tradiției Bisericii Greco-Catolice!”, a continuat episcopul de Cluj-Gherla.
„Cum, probabil, s-a văzut în anii trecuți, deja buldozere au intrat și în interiorul bisericii, s-a înlăturat masa altarului, fără ca, măcar din politețe, să ni se spună: «vă dăm moaștele pe care le-ați pus în masa altarului; vă dăm hrisovul pe care l-ați avut în masa altarului». Nu ni s-a comunicat absolut nimic și aflăm din diferite surse că, probabil, biserica va fi, dacă nu demolată, cu siguranță mutată. De ce? Pentru că, acum, încurcă. Stă în calea credincioșilor care vor să aducă dreapta închinăciune la biserica mare, nou construită în apropierea bisericii vechi. Cu alte cuvinte, cu durere, trebuie să spun că, tacit, se continuă politica de ștergere a urmelor Bisericii Greco-Catolice”, este de părere PS Florentin Crihălmeanu.
Istoria Mănăstirii Nicula și a icoanei făcătoare de minuni a Maicii Domnului
La Nicula, în 1964, o icoană a Maicii Domnului a lăcrămat. Pentru a adăposti această icoană, în 1712, la marginea satului a fost construită, de către contele Kornis, o biserică de lemn. Biserica, a cărei absidă se cunoaște că a fost restaurată în 1853 de către primul episcop al Eparhiei nou-înființate de Gherla, Ioan Alexi, în prezent nu mai există. Ea a ars în 1974 și în loc s-a adus o altă biserică de la Țop, cea care este considerată acum „biserica veche”.
Între 1875-1879, episcopii de Gherla PS Ioan Vancea și PS Mihail Pavel au ridicat biserica de zid a Mănăstirii Nicula, iar în 1906 sunt binecuvântate cele două turnuri de către episcopul Ioan Sabo. La finalizarea bisericii de zid, în 1906, s-a mutat icoana făcătoare de minuni, din biserica de lemn, în biserica de zid a mănăstirii.
Trebuie menționat că prima comunitate de călugări, la Nicula, a fost întemeiată în anul 1936, când Episcopul Iuliu Hossu a încredințat Mănăstirea „întru binecuvântată chivernisire şi administrare”, Ordinului Sfântului Vasile cel Mare. Mai înainte de această dată nu a existat aici nici o altă comunitate monahală, potrivit Episcopiei de Cluj-Gherla.
La Nicula, de-a lungul timpului s-a dezvoltat neîncetat o tradiție a pelerinajelor la Icoana făcătoare de minuni a Maicii Sfinte. Doi Pontifi Romani, Papa Clemente al XIII-lea (în 1767) și Papa Pius al IX-lea (în 1928) au acordat indulgență plenară pelerinilor la Nicula, atestând că este un loc de pelerinaj catolic.
CITEȘTE ȘI:
A plouat cu amenzi la pelerinajul de la Mănăstirea Nicula. Politiștii au aplicat sancțiuni de peste 23.000 de lei
