Ştiri din Transilvania

Educația interactivă: „ echilibrul între tradiţie şi inovaţie, între creativitate şi rutină”

Modul de predare interactiv este tot mai des folosit de profesori și învățători în școlile din România. Două dintre învățătoarele care abordează acest tip de predare au explicat dificultățile, dar și bucuriile prin care trec profesorii care încearcă să inoveze sistemul de învățământ.

Maria Zancu și Consuela Colțan sunt două dintre multele cadre didactice care încearcă să ajute la modernizarea sistemului de învățământ, prin abordarea unor metode de predare mai interactive. Acestea au explicat mai multe despre sursele de inspirație, beneficiile asupra copiilor, dar și părțile mai puțin plăcute cu care s-au confruntat de-a lungul anilor.

Ideea de la care a început totul

„Cum v-a venit ideea sau de ce ați ales să predați mai interactiv copiilor și să nu urmați modelul clasic?”

„Acest tip de predare interactivă despre care amintiți dvs. este, de fapt, învățarea experiențială, care ar trebui să constituie baza sistemului educațional al secolului al XXI-lea, fiind cea mai importantă sursă de învățare și de dezvoltare a copiilor.

Nu putem nega valoarea instruirii tradiționale, însă ea trebuie adaptată vremurilor și noilor generații de copii, punând accent pe participare, pe cooperare, pe explorare, pe schimb de idei cu ceilalți. Profesorul nu mai poate fi doar un transmițător autoritar de cunoștințe, ci trebuie să devină partener în formarea elevilor, cel care le declanșează și le întreține interesul, curiozitatea și dorința de a  progresa.” a explicat Consuela Colțan.

Dificultățile de care nu te poți lipsi

„Ați întâmpinat dificultăți de-a lungul anilor (cu statul sau alți profesori/părinți) în ce privește modul interactiv de a preda? Dacă da, ce fel de dificultăți?”

„La început, da, eram privită destul de ciudat, fiind percepută ca cea care vrea să iasă în evidență, să impresioneze părinții clasei, să facă mereu spectacol și să devină vedetă.

Dificultăți sigur că au fost și sunt, mai ales din punctul de vedere al organizării spaţiale, căci funcţionăm într-o şcoală în care se învaţă în trei schimburi, iar numărul elevilor de la clasă este foarte mare (34 elevi). Materialele didactice necesare nu sunt asigurate de sistem, ci le procur sau le confecţionez singură sau cu ajutorul părinţilor, cu care am o colaborare foarte frumoasă. La acestea se adaugă necesitatea parcurgerii programei şcolare stufoase, care nu îţi permite să aloci foarte mult timp unui anumit conţinut, pentru a-l valorifica şi integra în activităţi cu adevărat interesante pentru copii.” a confirmat aceasta.

„Dificultățile cu statul sau părinții nu au lipsit nici ele, tocmai din cauza faptului că există acele «secrete» pe care tinerii profesori nu au de unde să le știe. Primii ani a trebuit să mă lovesc de toate, a durut de multe ori, pentru că mi-am dorit să încerc diferite metode, dar au avut și toate acestea avantajul lor, nu avem cum să învățăm fără un «un drum cu gropi».

Sunt o norocoasă că am parte de profesori care vorbesc cu mine, cu care pot schimba diferite idei, informații, deoarece acceptarea la clasă și între profesori (mai ales acceptarea tinerilor în învățământ) este de asemenea o dificultate majoră.” a adăugat și Maria Zancu.

Inspirație și beneficii

„De unde vă inspirați pentru diferitele activități pe care le faceți cu copiii?”

„Eu am fost dintotdeauna o fire creativă și nu am putut sta nepăsătoare în momentul în care vedeam că elevii mei se plictisesc. Mă inspir de pe rețelele de socializare. Foartă mult m-a influențat modelul folosit de profesorii din America.” a spus Maria.

„Eu mă bazez foarte mult pe creativitate și pe originalitate, cu ajutorul cărora brodez (pe competențe și pe conținuturi) adevărate provocări pentru copiii mei, care îi scot din rutina zilnică, îi invită la o învățare activă.” a declarat Consuela Colțan.

„Ați observat un alt mod de dezvoltare al copiilor când aceștia învață prin metode interactive ( rapiditatea de a învăța, capacitatea de asimilare, bucuria cu care vin copiii la școală, încrederea de sine, etc.)?”

„Curioşii mei creativi sunt foarte activi, sunt comunicativi, deschişi, sunt isteţi, au opinii ferme și personalitate vibrantă, tocmai pentru că au fost ghidați să găsească singuri răspunsul la propriile întrebări, să se documenteze, să explice anumite fenomene prin intermediul experimentelor practice, să îşi expună punctele de vedere. Încă din clasa pregătitoare am folosit foarte mult jocul de rol și tehnici din domeniul teatrului aplicat, în cadrul proiectului  «Şcoala marionetelor», premiat de minister în 2019 la Concursul de bune practici - Creatori de educație.” a explicat Consuela.

Educație pe timp de pandemie

„Cum v-a afectat/împiedicat pandemia în ce privește desfășurarea cursurilor? Ce vă lipsește cel mai mult?”

„Îmi este foarte dor și mie, și copiilor, de activitățile noastre altfel din sala de clasă, de recreațiile active, de provocările zilnice, de îmbrățișări și de pachețelul împărțit cu colegii.” a povestit învățătoarea Colțan.

„Copiii au fost afectați, mai ales după valul doi, când ne-am văzut mai puțin de o lună în mod fizic, ca după să trecem din nou la varianta online. Pentru ei, dar și pentru noi, este foarte obositor. Îmi lipsesc îmbrățișările lor, vorbele bune pe care mi le transmiteau zilnic și faptul că îi știam aproape de mine. E interacțiunea aceea aparte, pe care nu aș da-o pentru nimic în lume.” a adăugat Maria.

Frământări și bucurii

„Care a fost cel mai greu moment de când sunteți învățătoare?”

„În primul an de învățământ m-am lovit de foarte multe bariere și «secrete» despre care se presupunea că le știu, de la documente la lucruri pe care nu ai voie să le spui. Nici un profesor nu cunoaște la început aceste lucruri, dar peste tot se presupune că ar trebui știute.

Am considerat că, dacă nu vorbește nimeni despre asta, o să o fac eu. Primeam multe întrebări de la elevi despre admiterea de la Liceul Pedagogic și alte lucruri ce țin de pedagogie. Am decis că, decât să le răspund fiecăruia în parte, mai bine încarc pe youtube video-uri cu răspunsurile la aceste întrebări. Așa a luat amploare proiectul TeacherMe (Teach Me Teacher), în cadrul căruia acum organizez chiar și workshop-uri pentru a ajuta tinerii să intre și să se integreze în învățământ și nu numai.” a explicat tânăra învățătoare, Maria Zancu.

Maria a mai dezvoltat proiecte, precum cel intitulat „Familia Trăsnită” sau învățarea gramaticii, a matematicii și nu numai, pe conturile de social media. Are de asemenea și alte proiecte în vedere pentru viitorul apropiat, precum un curs care va fi util tinerilor profesori și dezvoltarea platformei TeacherMe.

„Dar cel mai frumos moment care a fost?”

„În această perioadă, copiii s-au gândit și ei să mă surprindă și să mă susțină emoțional, lăsându-mi în cutia poștală plicuri de la admiratori secreți. Am primit, săptămânal, felicitări, scrisori, inimioare, cărți poștale, desene, colaje, toate fără semnătură, dar încărcate de emoții imense și de trăiri autentice, de care numai copiii pot da dovadă. Este un sentiment extraordinar să simți dragostea și susținerea unor suflete atât de curate și de sincere!” a povestit Consuela.

„Unul dintre cele mai frumoase momente s-a întâmplat când elevii erau în clasa a doua. Eram înainte de pandemie și povesteam, stând într-un cerc. La un moment dat, o fetiță vine cu o idee, să facem ceva ce e numit acum „ora secretelor”. Am început să depănăm amintiri, fericite, triste, ne-am pus pe plâns, iar din asta am înțeles de fapt de cât de multă afecțiune au nevoie unii dintre copii. A fost un moment în care m-am simțit norocoasă că pot fi parte din lumea lor și că au atâta încredere în mine.” a depănat din amintiri și Maria.

„Ce le-ați recomanda profesorilor care adoptă un stil mai clasic de predare?” 

„Consider că nu sunt în măsură să fac recomandări colegilor mei, doar îi invit să se oprească puțin asupra citatului următor și să reflecteze: «O educaţie de calitate înseamnă echilibru între tradiţie şi inovaţie, între creativitate şi rutină» (Sir Ken Robinson).” a spus Consuela Colțan.