Actualitate
Rămas bun, „Nea Titi”! Un simbol al Universităţii Cluj a murit
Jucătorii şi conducerea Universităţii Cluj şi-au luat, joi, rămas bun de la un suflet care a trăit tot timpul pentru echipă, „un om al cărui inimă a bătut până la ultima clipă pentru simbol”. „Valer Bondor sau Nea Titi ne-a părăsit și s-a înălțat în galeria marilor «U»-iști din ceruri, însă povestea vieții lui rămâne mărturie a ceea ce înseamnă să iubești cu adevărat Universitatea”, se arată pe site-ul oficial al echipei.
Pasiunea lui pentru „U” s-a născut în perioada fotbalului romantic, însă în același timp în niște timpuri negre, când echipa studenților clujeni era nevoită să joace în bejenie la Sibiu, întrucât nord-vestul Transilvaniei era ocupat de Ungaria, în urma Dictatului de la Viena.
„După cum ne mărturisea el în urmă cu câțiva ani, totul a început în 1943, când el avea doar 12 ani și a mers alături de unchiul său până la Sibiu pentru a vedea echipa Clujului. În acea zi plină de emoție pentru el, U juca împotriva formației Carmen București și reușea să triumfe nu doar pe tabelă, ci și în inima unui copil de 12 ani, devenind o parte atât de importantă din viața sa. Cu trecerea anilor a crescut și dragostea acelui copil pentru Universitatea, legând prietenii cu generații întregi de antrenori, jucători și conducători, cea mai strânsă legătură fiind cu Petru Emil”, potrivit site-ului FC Universitatea Cluj.
Din povestea vieții lui Nea Titi nu putea lipsi cel mai important capitol din istoria Universității, câștigarea Cupei României din 1965. A trăit pe viu acea partidă legendară cu Dinamo Pitești jucată pe Stadionul „Republicii” din București.
„Eram la București, alături de un coleg care a copilărit cu Remus Câmpeanu. I-am spus că vreau să mergem la finală, iar el m-a intrebat dacă joacă Remus. I-am spus: «Da, e căpitanul echipei». La partidă au fost undeva la 35.000 de spectatori. Tot stadionul era cu noi, cânta «Haide U»! , «Haide U»!. Piteștiul nu a avut galerie. La golul lui Câmpeanu a explodat stadionul. Ce a urmat după fluierul final, însă, a fost incredibil. Publicul a venit după echipă la Casa Armatei, unde s-a dat o masă. Jucătorii își făceau cu dificultate loc printre fanii care îi felicitau, îi îmbrățișau. Mulți dintre acei oameni fiind din București, ține minte, pentru că U devenise extrem de iubită în toată țara. Eu am rămas peste noapte în capitală, dar mi-au spus prietenii că mii de suporteri clujeni i-au întâmpinat pe băieți acasă și au făcut turul orașului”, își amintea Nea Titi într-un interviu realizat de fcucluj.ro în urmă cu cinci ani.
Nea Titi a fost tot timpul alături de Universitatea, de la acel meci cu Carmen București din 1943, până la sărbătoarea promovării de la sfârșitul lunii mai, nu a fost o clipă în care să nu simtă pentru „U”, chiar dacă au fost momente de fericire sau de tristețe.
„Dumnezeu sa îl odihnească în pace!”, au transmis jucătorii.
CITEȘTE ȘI:
