Actualitate
Daniel David: „Alegerile prezidențiale nu trebuie să umbrească alegerile parlamentare!”. De ce au pierdut candidații de tip „sistem” și cum se explică ascensiunea „autohtonistului” Călin Georgescu.
Clasarea pe prima poziție a candidatului Călin Georgescu în preferințele românilor a fost posibilă datorită unui cumul de factori prea puțin abordați de sondajele de opinie. „O surpriză neanticipată. A accesat mai ales bazinele autohtoniste și antisistem”, spune rectorul UBB, profesorul Daniel David.
Daniel David: „Alegerile prezidențiale nu trebuie să umbrească alegerile parlamentare!”. De ce au pierdut candidații de tip „sistem” și cum se explică ascensiunea „autohtonistului” Călin Goergescu. |Foto: Universitatea Babeș-Bolyai-Facebook
Rezultatele (parțiale) ale alegerilor prezidențiale din România, turul I, au reprezentat un șoc pentru mulți dintre români.
CITEȘTE ȘI:
Alegeri prezidențiale 2024. Elena Lasconi (USR) urcă pe locul doi în preferințele românilor, depășindu-l pe Marcel Ciolacu.
Călin Georgescu, un candidat pro-rus, cu perspective naționaliste și anti-europene, se situează pe primul loc, cu peste 22% din voturi, urmat de candidatul (USR) Elena Lasconi, care a trecut pe locul doi în preferințele românilor, cu peste 1.770.000 de voturi (19,17%).
Daniel David: „Am fost confruntați cu subestimarea majoră a unui candidat”
Psihologul Daniel David, rector al Universității Babeș-Bolyai, a explicat că, din punct de vedere psihocultural, avem trei mari bazine electorale:
* un bazin cu un profil psihocultural colectivist (zonă adesea mai autohtonistă și mai suspicioasă față de instituțiile vestice);
*un bazin cu un profil psihocultural al individului autonom în fază de emancipare (adesea antisistem, în contextul educațional românesc și al situații democrației la nivel internațional);
*bazin cu un profil psihocultural al individului autonom mai emancipat (adesea în conectare instituțională dominantă cu spațiul vestic).
Potrivit profesorului Danil David, candidatul Călin Goergescu a reușit să acceseze mai bine decât alți candidați (de tip „sistem”) bazinul electoral anti-sistem și autohtonist.
De altfel, Georgescu nu a refuzat nici participarea de la dezbaterea televizată organizată de UBB, crescându-și astfel șansele de a ajunge în atenția electoratului.
„Domnul Georgescu vine ca o surpriză neanticipată la acest nivel de sondajele de opinie (și științific trebuie analizat de ce; probabil nehotărâții, cei care au refuzat să răspundă și diaspora contribuie la explicație.). El a accesat mai ales bazinele autohtoniste și antisistem. Acesta a fost și mesajul său în timpul dezbaterii prezidențiale.(...). Am spus în timpul dezbaterii prezidențiale că cel puțin unul dintre candidații care participă la dezbatere va intra în turul doi. Văd că au intrat doi dintre aceștia (deși domnul Georgescu nu a fost mulțumit cu formatul dezbaterii, însă, spre deosebire de alți candidați, a participat pentru a intra în contact cu cât mai mulți votanți)”, explică psihologul Danil David, rectorul Universității Babeș-Bolyai, în analiza publicată pe blogul personal.
Unde a greșit Ciucă?
Astfel, în timp ce Elena Lasconi (USR) a reușit să acceseze toate cele trei bazine electorale, liderul PNL, Nicolae Ciucă a fost perceput drept un candidat de tip „sistem” cu o profilare prea puțin adecvată.
CITEȘTE ȘI:
Peste 40% dintre tinerii români ar prefera o dictatură. Rectorul UBB, Daniel David: „Oamenii care ajung în pozițiile de putere într-o societate democratică astăzi nu mai sunt modele de urmat”.
„Domnul Ciucă ar fi trebuit să participe la dezbaterea prezidențială și să ia „steagul dreptei” dacă ar fi fost să aibă o șansă, știind deja cum stă în estimări. Cineva i-a spus altceva și asta a ieșit! Lucru aparent ciudat de la un candidat al unui partid cu scoruri destul de bune la europarlamentare și la alegerile locale. Și asta trebuie analizat științific, deși faptul că a fost candidatul de tip „sistem”, fără o profilare adecvată nici măcar aici, cred că este unul dintre factorii principali care explică eșecul”, potrivit analizei realizate de psihologul Daniel David, rectorul UBB.
De ce nu au reușit calificarea?
Dintre cei care nu au reușit calificarea, dar au avut scoruri reale importante:
Ciolacu – om al „sistemului”
„Domnul Ciolacu este perceput ca om al „sistemului” politic, având suport mare mai ales în zona mai autohtonistă și parțial în zona emancipată (de stânga). Nu a participat la dezbaterea prezidențială, așa că nu a fost perceput ca un om care a luat „steagul stângii” să-l ducă în toate bazinele electorale”.
Simion – prea „instituțional”
„Domnul Simion a devenit se pare prea instituțional și chiar prea european (fie și suveranist) pentru unele bazine electorale (mai autohtoniste și antisistem); deși a capitalizat mult și bine aici – în zona autohtonistă și antisistem –, alții au capitalizat mai mult! Dar cred că partidul AUR a avut de câștigat din această candidatură”.
Geoană – lipsa unui discurs clar pentru alte bazine electorale
„Domnul Geoană nu a reușit să acceseze decât o parte din bazinul autonomilor emancipați și conectați cu spațiul vestic (și aici cu fragmentări, ca urmare a unor inconsistențe în mesaj); chiar dacă era candidat independent, era clar angajamentul său pentru instituții vestice. Nu a avut un discurs/program clar și pentru celelalte bazine”.
Kelemen Hunor – un rezultat așteptat
„Domnul Kelemen a generat ceea ce ne așteptam, o performanță normală raportată la bazinul pe care îl are”.
Cristian Diaconescu – nu a accesat suficient bazinul potențial
„Domnul Diaconescu, cu un profil similar domnului Geoană, nu a accesat la fel de eficient bazinul potențial”, explică Daniel David în analiza citată.
Ce facem după primul tur la prezidențiale?
Potrivit profesorului Daniel David, rectorul UBB, alegerile parlamentare rămân în continuare o prioritate.
„Alegerile prezidențiale nu trebuie să umbrească alegerile parlamentare!”, spune Daniel David.
„Specialiștii trebuie să analizeze rezultatele companiilor de sondaje de opinie pentru a semnaliza oamenilor care sunt mai predispuse să facă mascat formare de opinie, în loc de sondaj de opinie.
Sigur că toți care folosim statistica știm că vorbim de estimări (ex. prin praguri de semnificație, intervale de încredere, mărimi ale efectului), inevitabil cu o anumită zonă de eroare, dar, dincolo de aceste limite, acum am fost confruntați cu subestimarea majoră a unui candidat (Georgescu) și, în unele sondaje, cu discrepanțe prea mari între rezultatele sondajelor de opinie și realitate și chiar între ele. Pot fi explicații clare și justificate (așa cum am spus: numărul mare de nehotărâți, refuzuri, neaccesarea diasporei etc.) și/sau situații în care misiunea de sondaj de opinie a fost înlocuită cu cea de formare mascată de opinii electorale (lucru care trebuie clarificat și comunicat oamenilor)”, potrivit analizei realizate de Daniel David.
Citește analiza integrală semnată de Daniel David pe blogul autorului.
Daniel David este profesor de științe cognitive clinice și rectorul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca (UBB), autor al monografiei (Polirom, 2015) „Psihologia poporului român”.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
