Actualitate
Sesizările privind revocarea lui Blaga şi Anastase, respinse deoarece nu privesc probleme de drept
<p /><strong><img src="documente/stories/2012/07_iulie/13/04-blaga-anastase.jpg" border="0" align="right" />Curtea Constituţională a României consideră, în motivările deciziilor prin care a respins sesizările de neconstituţionalitate referitoare la revocările din funcţie ale lui Vasile Blaga şi Robertei Anastase (foto), de la şefia Senatului, respectiv a Camerei Deputaţilor, că CCR nu poate supune controlului constituţional aceste hotărâri deoarece nu privesc probleme de drept.</strong>
„Curtea constată că Hotărârea Senatului nr.24 din 3 iulie 2012, având ca obiect revocarea din funcţie a preşedintelui Senatului, este un act juridic cu caracter individual. Or, asemenea tipuri de acte juridice nu pot fi supuse controlului exercitat de Curtea Constituţională, deoarece nu privesc probleme de drept, ce ar putea fi supuse controlului de constituţionalitate prin raportare la normele şi principiile fundamentale”, se arată în motivarea CCR privind sesizarea legată de revocarea lui Vasile Blaga.Aceeaşi motivare este invocată şi în cazul revocării Robertei Anastase din funcţia de preşedinte al Camerei Deputaţilor.
„Curtea Constituţională nu se poate transforma într-un arbitru al conflictelor politice din Parlament, nu poate cenzura opţiunile politice majoritare ale parlamentarilor cu privire la alegerea preşedintelui unei Camere, a conducerii sau a membrilor Biroului permanent al fiecărei Camere sau ai altor organe de lucru şi nici nu are rolul unei instanţe de apel pentru soluţionarea unor diferende sau neînţelegeri între persoane ce au calitatea de parlamentari”, arată Curtea Constituţională.
CCR spune că înlocuirea unei persoane cu alta, cu respectarea procedurilor regulamentare, nu poate reprezenta o problemă de constituţionalitate pe care Curtea Constituţională să poată fi solicitată a o tranşa.
„Astfel de acte reprezintă manifestări politice care, chiar dacă îmbracă, formal, haina unor acte juridice, nu au caracter normativ, în sensul că nu conţin reglementări juridice de largă aplicabilitate şi cu efect juridic general sau circumscris unei categorii determinate de subiecte de drept, ci reprezintă acte juridice cu caracter individual şi scop politic, având ca obiect numiri, alegeri sau validări în funcţii”, spun judecătorii CCR.
