Actualitate

Oficialii UE au decis soarta micilor românești

<div> <p> </p> <div style="font-family: Helvetica; font-size: 18px; line-height: 24px; -webkit-tap-highlight-color: rgba(26, 26, 26, 0.296875); -webkit-composition-fill-color: rgba(130, 98, 83, 0.0976563); -webkit-composition-frame-color: rgba(191, 107, 82, 0.496094);"><strong><img src="documente/stories/2013/03_martie/15/casarola%20mici.jpg" border="0" style="float: left; margin-top: 2px; margin-bottom: 2px; margin-left: 5px; margin-right: 5px;" /><span style="font-size: medium;">Din 1 iunie, o nouă listă de aditivi alimentari permişi în Uniunea Europeană intră în vigoare, iar reevaluarea tuturor aditivilor alimentari este programată să se încheie până în 2020.</span></strong><span style="font-size: medium;"> </span>

Printre aditivii aprobaţi după o evaluare ştiinţifică se află şi bicarbonatul de sodiu, fără de care micii româneşti riscau să dispară, relatează corespondentul la Bruxelles al Radio România Actualităţi.
Lista reînnoită conţine doar aditivii alimentari a căror siguranţă în alimentaţie a fost evaluată ştiinţific. Aditivii sunt specificaţi clar, potrivit fiecărei categorii de alimente pentru care sunt folosiţi. Aşa cum se ştie, aditivii alimentari sunt folosiţi pentru conservarea alimentelor, pentru a le da o anumită culoare sau a le îndulci, iar condiţiile în care folosirea lor este permisă la nivel european sunt în primul rând siguranţa alimentară dovedită ştiinţific, să fie justificaţi tehnologic, să nu inducă în eroare consumatorul şi să fie în beneficiul acesteia.
Guvernul român a făcut o adresă oficială către UE, prin care solicita trecerea micilor româneşti, "o specialitate de grătar asemănătoare Cevapcicilor din Serbia", pe lista produselor tradiţionale din Europa protejate. Piaţa locală a micilor s-a ridicat anul trecut la apropximativ 22.000 de tone, din care 72% a fost acoperită de vânzarile din retailul modern.

Ultimele Stiri
abonare newsletter