Actualitate
FOTO - Cum arată casa unicat de la Gârda de Sus?
O casă-monument adusă din Gârda de Sus, datând din 1779, reconstruită şi apoi dotată cu mobilier şi obiecte de lemn tradiţionale lucrate manual de locuitorii Ţării Moţilor, a fost prezentată publicului sâmbătă, în Parcul Etnografic Naţional 'Romulus Vuia'.
Lucrările de reconstrucţie a casei din Gârda de Sus au fost efectuate sub îndrumarea specialiştilor de la Muzeul Etnografic al Transilvaniei de un grup de meşteri dulgheri din satele Albac şi Sohodol, care lucrează în tehnici tradiţionale. Casa a fost demontată element cu element, cu grijă, iar fiecare component numerotat cu plăcuţe. Pentru toate etapele de demontare şi pentru fiecare dintre componente au fost realizate fotografii. Părţile de lemn refăcute din cauza stadiului avansat de degradare au fost copiate identic după cele vechi, fiind realizate prin cioplire cu barda, în tehnică tradiţională. A fost respectat, de asemenea, sistemul vechi de prindere a bârnelor între ele, pe lungime, folosind cuie din lemn de frasin, bătute în găuri realizate cu sfredelul manual. La rândul lor, bazele căpriorilor au fost fixate în cununi, cu cuie de frasin ce au înlocuit vechile cuie de lemn, deteriorate la demontare. Acoperişul casei este din şindrilă.
Ioan Augustin Goia, iniţiatorul şi coordonatorul acestui proiect, povestit că în vremuri de demult, locuitorii din zona Câmpeni-Arieşeni urcau în munte şi construiau astfel de case, iniţial colibe şi adăposturi pentru animalele lor, pentru petrecerea iernii. Vitele erau îngrijite în afara satului, până la consumarea fânului pregătit vara, apoi erau readuse în ogradă. Locul de iernat se numea 'mutătură' iar cu vremea, unul dintre tinerii familiei o transforma într-o gospodărie permanentă, pentru el şi familia sa.
"Această casă face trecerea de la mutătură la locuinţa familială şi nu se găseşte în niciun muzeu în aer liber din România. Am avut norocul să o găsim noi, într-o stare în care mai putea fi transportată la muzeul din Cluj-Napoca. Era abandonată de mulţi ani, ploua în ea, era foarte degradată. Dar avea pe grindă înscris anul 1779. În acel an, adăpostul sezonier a devenit casă a unei familii. Grinzile de la acoperiş au fost făcute în trepte în 1779, la fel şi uşa de la intrare, dintr-o singură bucată de lemn, cu o arcadă frumos lucrată", a explicat Ioan Augustin Goia, citat de Agerpres. El a adăugat că astfel arătau în urmă cu 300 de ani aproape toate casele din Ţara Moţilor iar modelul a generat o arhitectură unică în România.
Proiecte de pensiuni, pe modelul casei din Gârda
Un grup de studenţi de la Facultatea de Arhitectură şi Urbanism din Cluj-Napoca, coordonat de prof. univ. dr. Adrian Aramă, a realizat proiecte de pensiuni turistice pentru persoanele interesate din Ţara Moţilor, plecând de la modelul casei din localitatea Gârda de Sus ce datează din 1779 şi a fost adusă, ca unicat, în patrimoniul Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
Proiectele arhitecturale vor fi distribuite sătenilor din Ţara Moţilor pentru a le servi drept sursă de inspiraţie în construcţii. Studenţii au efectuat un stagiu de practică luând contact cu tehnicile tradiţionale folosite la reconstrucţia casei de lemn din localitatea Gârda de Sus de la vestiţi dulgheri din satele Albac şi Sohodol şi au studiat arhitectura veche din Ţara Moţilor pe baza fotografiilor din arhiva Muzeului Etnografic al Transilvaniei.
