Actualitate

Lacrimi şi durere la înmormântarea omului de afaceri Vasile Leordean. Sute de oameni l-au condus pe ultimul drum - VIDEO

Sute de oameni şi-au lut joi rămas bun de la Vasile Leordean. Foaierul Casei Universitarilor s-a dovedit a fi neîncăpător pentru cei care au venit să-i aducă un ultim omagiu unuia dintre cei mai iubiţi şi respectaţi membri ai comunităţii de afaceri din Cluj-Napoca, unul dintre oamenii care au marcat puternic dezvoltarea industriei textile din Transilvania. Oameni de afaceri, profesori universitari, rude, prieteni, autorităţi locale şi judeţene s-au aflat printre persoanele prezente la înmormântare. Sluba a fost ţinută de un sobor de şase preoţi în frunte cu ÎPS Andrei Andreicuţ. Cu greu, cei prezenţi şi-au putut stăpâni lacrimile.

Vasile Leordean a decedat la începutul acestei săptămâni la vârsta de 78 de ani. Toţi cei care l-au cunoscut au avut numai cuvinte de laudă la adresa lui.

 “Nu voi putea eu să descriu aici toate modalităţile sale de implicare, implicare în viaţa efectivă a universităţii noastre pentru că era mereu un punct de sprijin. (..) Zicea că nu e de ajuns elementul teoretic, că teoria trebuie să dea naştere, să zămislească ceva, să deschidă ceva, de aceea am zis că în acest moment meditativ ne aducem aminte de jovialitatea domniei sale, de distincţia şi echilibrul atitudinal şi verbal, de chipul lui deschis, cu un zâmbet larg şi luminos cu care te întâmpina, cu care venea şi cu care îţi răspundea când doreai să faci un gest de recunoştinţă, de omenie faţă de el. Când doreai să îi oferi ceva, ca şi orice gazdă, spunea că «mi de ajuns că suntem laolaltă». (...) Nu l-am văzut niciodată ieşit din zona echilibrului vestimentar, zonă care denotă un echilibru lăuntric şi care câteodată, după atâţia ani de director tehnic, mai revenea şi zicea «s-au schimbat vremurile». Încercaţi să depăşiţi clipa întristării. Mai e o imagine a lui Vasile Leordean, imaginea iubitorului de artă, de picturi. Zicea că îi place câteodată să stea şi să privească. Ne-a dat o lecţie extraordinară acest filantrop pentru că nu întotdeauna a cumpărat vreo pictură pentru că mai avea un loc pe perete, le-a cumpărat pentru ca să se mai poată crea. Lecţia ascunsă pe care el ne-o dă este lecţia prin care doreşte să ne spună că trebuie să învăţăm din lume binele şi frumosul, că trebuie să privim peste lume şi să vedem coloanele infinite ale binelui şi frumosului. În numele Universităţii nu pot decât să-i mulţumesc pentru tot ce a făcut”, a precizat în cuvântarea sa preotul Ioan Chirilă.

“Motivele pentru care ne găsim astăzi aici sunt multe. Cel dintâi, în virtutea credinţei noastre creştine este acela că am venit să ne rugăm lui Dumnezeu ca fratele nostru Vasile, plecat în eternitate să-i facă parte de odihnă. Al doilea motiv pentru care ne găsim aici este acela de a omagia un om de mare calitate a urbei noastre care s-a mutat la Ceruri. Al treilea motiv pentru care ne aflăm astăzi aici este să încercăm prin slavele noastre cuvinte să aducem mângâiere celor îndureraţi. (...) Vasile Leordean fiind un om de mare omenie şi un suflet plin de dărnicie”, a spus şi ÎPS Andrei Andreicuţ.

Omul de afaceri a ajuns la Cluj în 1962, când a fost repartizat ca inginer la FC Flacăra, câţiva ani mai târziu devenind şef de producţie. După 1990, Leordean a devenit director tehnic al Centralei Industriei Confecţiilor Sibiu, care cuprindea toate fabricile de confecţii din Ardeal. În 1994, fostul director şi-a înfiinţat propria firmă, "Leotex Industries", care a participat şi la privatizarea Flacăra. În vremea manageriatului său a reuşit să facă din fabrica Flacăra şi apoi din Leotex, un adevărat brand economic al municipiului Cluj-Napoca. Până în 2001, acesta a investit în afacere circa 5 milioane de dolari. Iniţial, la înfiinţarea în 1949 a SC Flacăra SA, obiectul de activitate al acestei fabrici de confecţii era producţia de uniforme militare, însă, ulterior, fabrica clujeană s-a reprofilat pe confecţiile pentru bărbaţi, femei şi copii. Până la începutul anilor ’90, Flacăra SA avea 2.500 de angajaţi şi mare parte din producţie lua calea exportului, în Europa de Est, SUA sau Canada.

De asemenea, Leordean a fost fondatorul Camerei de Comerţ şi Industrie Cluj. În 2002, Vasile Leordean a fost preşedintele Camerei de Comerţ Cluj şi a condus această instituţie alături de Ştefan Dimitriu, Ioan Constantinescu, Dorel Goia şi Ioan Leanca.

Împreună cu alţi oameni de afaceri, Vasile Leordean a înfiinţat în 2002 clubul Rotary Parc, pe care l-a condus între 2003 şi 2004. Printre actele de caritate realizate sub patronajul acestui club se numără Cantina Sfânta Maria pentru bătrânii săraci şi clasa de elevi supradotaţi din Cluj-Napoca.

În 2010 Vasile Leordean a devenit Cetăţean de Onoare al municipiului Cluj-Napoca pentru “contribuţia la impunerea unei bune imagini a municipiului Cluj-Napoca pe plan naţional şi internaţional, pentru strălucita sa activitate de filantrop şi om de afaceri puse în slujba serviciului public”.

“Părinţii i-au oferit o educaţie aleasă pe a căruit soclu solid s-a conturat an de an omul Vasile Leordean. Cariera şi-a început-o ca profesor suplinitor la şcoala elementară în specialitatea «matematică» în chiar şcoala a căruit elev a fost. Vasile Leordean şi soţia au avut casa deschisă pentru oricine le-a cerut ajutorul, cei care au avut nevoie de mângâiere, înţelegere, dragoste, sfătuire, ajutor material, încurajare, au fost întotdeauna veniţi ca la proprii lor părinţi, familia Leordean reprezintă prototipul ideal de părinţi calzi, iubitori, înţelegători. În întreaga sa carieră a dat dovadă de profesionalism. Pasionat de frumos şi familist convins a acceptat să fie părinte spiritual la aproape 500 de tineri. Spunea că «niciodată să nu priveşti pe cineva de sus decât atunci când îi întinzi mâna» datorită felului de a fi Vasile Leordean şi-a câştigat mulţi prieteni care l-au iubit, l-au stimat şi care astăzi îi aduc un ultim omagiu”, au spus apropiaţii lui Vasile Leordean.

Omul de afaceri a fost înmormântat în Cimitirul Central. Printre persoanele prezente la înmormântare s-au aflat fostul prefect de Cluj Vasile Soporan, fostul şef al IPJ Cluj Ioan Păcurar, fostul primar al municipiului Cluj-Napoca Gheorghe Funar, profesorul Liviu Zăpârţan, prefectul de Cluj Gheorghe Vuşcan, directorul CTP Cluj Liviu Neag sau şeful Direcţiei Finanţelor Publice Cluj Mihai Costin.