Actualitate

Macovei declanșează al doilea mega-scandal al interceptărilor. Pe cine (nu) ascultă SRI? - FOTO

Cum se justifică un server de UN MILIARD DE EURO pentru ascultarea telefoanelor și cine mai are așa ceva ÎN LUME?

Monica Macovei spune că serverele de interceptări ale SRI au costat un miliard de euro. Ulterior, ministrul justiţiei, Raluca Prună, a confirmat declaraţia Monicăi Macovei.

Orice și oricum ai aduna, cu tot cu cheltuielile uzuale, suma n-ar putea ajunge nici măcar la 1% din miliardul vânturat pentru cele câteva mii de mandate de interceptare emise în fiecare an. Singura explicație posibilă pentru o sumă atât de mare este că absolut toate convorbirile telefonice ale fiecărui cetățean (și probabil și corespondența electronică) sunt înregistrate și stocate pentru posteritate, ilegal și în disprețul Constituției. Tot scump, dar măcar are sens, informează riscograma.ro.

O face NSA-ul, de ce nu s-ar face asta şi România? Mai ales că există condiții mult mai propice pentru asta. SRI este militarizat, situație unică în NATO, iar întreaga sa activitate este secretă din oficiu (nu doar informațiile clasificate) situație aproape unică.

Cum a început?

Tehnic, procedura îi ocolește cu totul pe operatori. Până în 2008, fiecare mandat în parte ajungea la furnizorul de servicii care dădea acces SRI doar la numerele vizate. Apoi, operatorii au fost obligați să asigure accesul complet al serviciului la fluxul de date, fără a mai putea vedea exact ce se ascultă și ce nu. Practic, nu există nici un filtru extern care să garanteze că ascultările se limitează la mandate, iar cele interne – dacă or fi – sunt strict secrete.

Cine are astfel de servere?

Există câteva data-centere (ferme de servere) care să fi costat atât, însă puțini și le permit: Microsoft, Apple, Google, Facebook, Amazon sau NSA. Ele se întind până la un hectar și consumă curent de ordinul zecilor de MW, cam toată producția CET Grozăvești, informează romaniacurata.ro.

Nu există fotografii pentru data-centerul românesc – ar fi fost utile de exemplu în a stabili rata de succes a SRI în lupta internă anti-corupție. Nu se știe exact nici la ce sunt folosite serverele, dar la valoarea asta se poate presupune că există capacitate și pentru a-i asculta pe „pușcăriabilii” din țările vecine.

Scandal în SUA, în urma interceptărilor

Eduard Snowden a lucrat în serviciul de pază și sectorul tehnic al serviciului de spionaj american al CIA și NSA. Până în mai 2013 a lucrat ca agent secret în sistemul de administrație și consultare al firmei Booz Allen Hamilton. Prin funcția de colaborator tehnic deținută avea acces la informațiile strict secrete ale serviciului de spionaj american, între care se remarcă cele obținute prin programul agenției NSA PRISM de supraveghere și spionare a rețelelor de Internet. Încă din 2007 începe să considere că moralmente munca de spionaj generalizat pe care o desfășoară nu este în acord cu valorile personale, însă decide să nu treacă la dezvăluiri publice întrucât își pune speranțe într-o modificare de politică în materie de spionaj o dată cu câștigarea alegerilor prezidențiale de către Barak Obama, însă în 2013 e forțat să admită că speranțele au fost deșarte.

El a furnizat date secrete lui Glenn Greenwald, care era jurnalist la revista britanică The Guardian, și care fără a divulga sursa de informații, a publicat în 2013 datele obținute de la Snowden. La data de 9 iunie 2013 în Hong Kong, Snowden face cunoscut în mod oficial că el este cel care a furnizat gazetei engleze informațiile secrete. În prezent el este urmărit de serviciul secret american, fiind acuzat de înaltă trădare.

Angela Merkel, ascultată de americani

Agenţia americană pentru Securitate Naţională (NSA) a interceptat convorbiri telefonice între cancelarul german Angela Merkel şi secretarul general al ONU Ban Ki-moon, dar şi între lideri israelieni, italieni şi francezi, potrivit unor documente dezvăluite de WikiLeaks.

Interceptările, în creştere

SRI precizează în raportul de activitate pentru anul 2007 că au fost interceptate în anul respectiv 7.746 de persoane şi 15.414 de posturi telefonice. Dintre acestea, Serviciul Român de Informaţii a fost direct beneficiar pentru 1.603 de acte de autorizare, fiind interceptate 1.241 de persoane şi 4.805 de posturi telefonice.

În 2008, numărul de autorizări privind activităţi de interceptare s-au ridicat la 15.170, iar SRI a fost benecificiarul a 1.916.

De asemenea, în următorii ani numărul autorizărilor au crescut constant, de la 22.176 în 2009 (pentru 2.779 fiind beneciar SRI) la 30.624 în 2010 (pentru 3.114 fiind beneficiar SRI).

În 2011 numărul actelor de autorizare a ajuns la 35.678 ( pentru 3.418 fiind beneficiar SRI), iar în 2012 au crescut la 36.085 (pentru 3.405 fiind beneficiar SRI).

În 2014 au fost puse în executare 44.759 de acte de autorizare, distribuţia fiind următoarea: 2.762 mandate de securitate naţională, din care 2.496 mandatate pentru Serviciul Român de Informaţii.

Cine va face interceptările de acum încolo?

Curtea Constituţională a motivat decizia legată de interzicerea Serviciul Român de Informaţii să desfăşoare activităţi de supraveghere tehnică, susţinând că SRI nu are atribuţii de cercetare penală.

Cu o decizie a CCR care a decis că interceptările efectuate de SRI la cererea procurorilor sunt neconstituţionale, ministrul Justiţiei, Raluca Prună, susţine că a găsit o „soluţie tranzitorie” la această situaţie de „maximă urgenţă”.

Mai exact, imediat după motivarea judecătorilor constituţionali, pe masa guvernului va fi o ordonanţă de urgenţă care va prevedea că interceptările se fac de procurori sau poliţiştii judiciari folosind infrastructura Serviciului Român de Informaţii.

“Plec de la premisa că decizia Curţii Constituţionale trebuie respectată, însă, pe de altă parte, voi promova neîntârziat o ordonanţă de urgenţă, care este un act cu putere de lege şi este singura modalitate prin care putem să ne asigurăm că o astfel de sincopă între momentul adoptării deciziei Curţii şi a punerii în acord a normei cu dorinţa Curţii Constituţionale se realizează. Am discutat deja cu reprezentanţii Parchetelor, cu Ministerul Public în general. Aş dori să fac şi precizarea că nu DNA este afectat cu precădere, ci şi DIICOT şi parchetele regulate. Eu plec de la această premiză că tot Ministerul Public este afectat”, a susţinut  Raluca Prună.