Actualitate
Cine se joacă cu chibriturile la Pata Rât?
Ce ipoteze ar trebui să aibă în vedere anchetatorii, dacă s-a depus cu adevărat o plângere penală in rem în cazul incendiului de la groapa de la gunoi de la Pata Rât?
Pompierii clujeni au reuşit să stingă incendiul izbucnit, sâmbătă, la rampa de gunoi de la Pata Rât, după 36 de ore de intervenţie, utilizând circa 500 de tone de apă pentru stingerea focarelor de incendiu. Cauza izbucnirii incendiului de la rampa de gunoi este încă necunoscută. Greu de înghițit varianta autoaprinderii după o săptămână de ploi. În plus, focul a izbucnit la distanțe egale, la fel ca la rampa Consiliului Judeţean.
Ipoteze:
1. Reducerea volumului deșeurilor
Incendiul a avut loc la rampa de gunoi temporară făcută de primarul Emil Boc ca o soluție provizorie pentru depozitarea deșeurilor în urma eșecului CMID. Rampa de gunoi temporară a municipiului Cluj-Napoca, amenajată în apropierea celei închise de la Pata Rât, tinde tot mai mult să devină permanentă, după ce RADP mai construieşte o a patra platformă pe lângă cele trei existente deja. Iniţial, autorităţile spuneau anul trecut în octombrie că această soluţie este pentru 7 luni. Scopul investiţiei este de mări suprafaţa actuală a platformei de stocare temporară a deşeurilor menajere, având în vedere că rampa dă pe dinafară, şi astfel a mări capacitatea de stocare a deşeurilor municipale. Cu toate că într-un raport privind impactul acestei extinderi asupra mediului se precizează că apa, aerul şi solul pot suferi poluări chimice, s-a dat undă verde eliberării acordului de mediu pentru cea de-a patra platformă. În această lună la sediul RADP Cluj-Napoca ar urma să aibă loc o dezbatere publică cu privire la acest document.
2. Provocarea unui scandal public în perioada alegerilor
Având în vedere că mai sunt doar câteva săptămâni până la alegerile locale, dintr-un scandal pe tema gunoaielor cu siguranţă Emil Boc ar ieşi şifonat. Dacă rampa va arde în continuare există mari şanse ca deşeurile clujenilor să nu se mai ridice, fiind o chestiune de zile până când oraşul ar fi sufocat şi s-ar împuţi. Cluj-Napoca nu e străin de transportarea deşeurilor în alte judeţe. Anul trecut, clujenii au plătit mai mult pentru ridicarea gunoiului în condiţiile în care deşeurile au fost transportate ba la Alba Iulia, ba la Oradea şi în alte judeţe din ţară.
3. Încercarea unei firme concurente de a demonstra că situaţia a scăpat de sub control pentru a obține un contract public pentru depozitarea gunoiului
Anul trecut, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj, Mihai Seplecan, a prezentat intenţia unei firme de salubrizare din Bucureşti, Prosal, de a construi o noua rampă temporară de depozitare a deşeurilor la Turda.
4. Greşeală. Au vrut să dea foc la rampa CJ şi au greșit "adresa". Noaptea toate gunoaiele put la fel, era posibil să fi vizat groapa de lângă.
Actuala rampa temporară de la Pata Rât este amenajată în vecinătatea vechii rampe, închisă în urmă cu câţiva ani, care aparţine de Consiliul Judeţean. Şi aici, în ultima lună au avut loc incendii de mai mari sau mai mici dimensiuni, fără ca nimeni să fie tras la răspundere.
5. Romii care scormonesc printre gunoaie ca să distrugă stratul de deasupra, deja "recoltat", şi să ajungă la deșeurile nesortate, aflate la adâncime.
“Intervenția pompierilor militari a fost îngreunată de faptul că aceste deșeuri ard în masă, stivele au fost de o înălțime considerabilă, iar multiplele focare ale incendiului s-au manifestat diferit și au fost răspândite pe o suprafață de circa 10000 mp. Pentru stingerea în masă a stivelor de deșeurilor, a fost necesară desfacerea lor prin utilizarea utilajelor din obiectiv și apoi a fost refulată apa în masa acestora, acțiune extrem de elaborioasă și solicitantă pentru toate forțele angrenate”, arată ISU Cluj.
6. Încercarea de a provoca o situație de urgență, după modelul deja "patentat" de CJ şi Nord Conforest, şi să obțină repede fonduri suplimentare "pentru stingere". Detalii despre această “afacere” găsiţi aici.
