Actualitate

Armata îşi ia terenul de pe Valea Gârbăului înapoi după ce Primăria Cluj-Napoca nu a mai construit locuinţe ANL

Ministerul Apărării Naţionale va reintra în posesia terenului de peste 100.000 de metri pătraţi situat pe Valea Gârbăului, după ce Primăria Cluj-Napoca nu şi-a îndeplinit obligaţia de a construi locuinţe ANL.

În 2010, municipalitatea a solicitat Ministerului Apărării Naţionale trecerea unui teren în suprafaţă de 126.976 metri pătraţi din domeniul public al statului în domeniul public al municipiului Cluj-Napoca în vederea “sistematizării zonei, realizării unor obiective de interes public şi a construirii de locuinţe ANL”. Transmiterea terenului în proprietatea muncipiului Cluj-Napoca a fost aprobată prin Hotărâre de Guvern semnată la vremea respectivă de Gabriel Oprea (ministrul Apărării Naţionale), Vasile Blaga (ministrul Administraţiei şi Internelor) şi Elena Udrea (ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului).

Conform documentului citat, Consiliul Local al municipiului Cluj-Napoca avea obligaţia transferării MInisterului Apărării Naţionale 40% din numărul de locuinţe construite pe terenul transmis (920 de unităţi locative) împreună cu terenul aferent acestora în maximum 3 ani de la realizarea transferului. Aceeaşi hotărâre de guvern stipula că, în cazul în care nu se respect destinaţia imobilului transmis, acesta revine în administrarea Ministerului Apărării Naţionale.

Primăria Cluj-Napoca spune că în termenul de 3 ani au fost parcurse o serie de etape în scopul realizării obiectivelor propuse: terenul a fost înscris în Cartea Funciară, au fost emise avizul de oportunitate pentru introducerea în intravilan, certificatul de urbanism şi planul urbanistic zonal, a fost întocmit raportul de mediu în baza căruia a fost obţinut avizul de mediu, a fost întocmită tema de proiectare şi documentaţia de licitaţie pentru elaborarea studiului geotehnic şi a studiului de fezabilitate pentru construirea de locuinţe, precum şi caietul de sarcini pentru lansare licitaţiei.

“Raportat la etapele care trebuiau parcurse în continuare s-a estimat că termenul de 3 ani nu va putea fi respectat, fiind necesară prelungirea acestuia, motiv pentru care Consiliul Local a adoptat în 2013 o hotărâre prin care s-a aprobat modificarea termenului stabilit de la 3 la 7 ani. Hotărârea a fost transmisă Ministerului Apărării Naţionale, dar acesta a solicitat preluarea imobilului, considerând că nu este posibilă iniţierea unui proiect pentru prelungirea termenului, deoarece actul normativ a produs efecte juridice în sensul că imobilul a revenit în domeniul public al statului în administrarea Ministerului Apărării Naţionale, după expirarea perioadei de 3 ani, ca urmare a neîndeplinirii obligaţiilor asumate de autoritatea locală”, se arată în proiectul de hotărâre.

Cu toate acestea, Ministerul Apărării Naţionale a informat Primăria Cluj-Napoca că “după reînscrierea în invetar a imobilului situat pe Valea Gârbăului, vor putea fi reluate procedurile de retransmitere a  imobilului către autoritatea publică locală în vederea continuării programului ANL”.

În urma acestui răspuns, Primăria Cluj-Napoca a promovat două proiecte de hotărâri de Consiliu Local care urmează să fie dezbătute în şedinţa de săptămâna viitoare, unul privind transmiterea imobilului din domeniul Consiliul Local în administrarea Ministerului Apărării Naţionale şi un alt proiect privind solicitarea de transmitere a imobilului din domeniul public al statului în domeniul public al Primăriei Cluj-Napoca.

În aprilie 2010, ministrul Apărarii Naţionale (MApN), Gabriel Oprea, şi ministrul Dezvoltării Regionale şi Turismului (MDRT), Elena Udrea, au venit pe Valea Gârbăului unde, în prezenţa primarului de atunci Sorin Apostu, au prezentat parteneriatul încheiat cu municipalitatea clujeană pentru a construi un cartier de locuinţe tip ANL.

Blocurile urmau să fie ridicate în fostul poligon de tragere al Armatei, completat şi de o bucată de teren ce aparţine municipiului Cluj-Napoca, suprafaţa totală ajungând la 16 hectare. Imobilele ce urmau să fie construite ar fi avut funcţiuni de locuinţe, comerţ, servicii medicale, şcoală şi grădiniţă. În total, urmau să fie create aproximativ 2.300 de apartamente.