Actualitate

Mentalitatea rurală din urbanismul clujean. De ce Gheorgheniul dă clasă întregului oraş şi ce îi reproşează arhitecţii city-managerului Şurubaru

Dezastrul urban din cartierul Bună Ziua se întinde asupra întregului oraş sunt de părere arhitecţii clujeni care spun că dezvoltarea necontrolată a Clujului nu mai poate fi stopată. Ei dau vina pe corupţie şi pe mentalitatea rurală.

“Interesul de a face rost de teren pe orice cale a impus o presiune asupra legiuitorului de a încălca prevederile legii”, spune arhitectul Gheorghe Elkan (Registrul Urbaniştilor).

Adriana Matei, preşedintele Uniunii Arhitecţilor Cluj, spune că asistăm la o dezvoltare necontrolată a oraşului.

“În ceea ce priveşte dezvoltarea nesănătoasă a ansamblurilor mari de locuinţe, Primăria n-a vrut sau nu a putut face faţă asupra dezvoltării nesănătoase cu densităţi mari, fără edilitare, fără spaţii verzi, fără probleme minime de sănătate urbană, oferirea unor spaţii comunitare de minimă utilitate, neglijarea totală a spaţiului public. Sunt nişte tare extrem de grave în care tineretul sau oamenii care vin de la ţară sunt puşi să trăiască. Sunt lucruri grave şi greu le vom putea repara. Cauzele sunt nerespectatea reglementărilor urbanistice în vigoare, corupţia de toate felurile, mentalitatea rurală care se impune asupra gustului de bun simţ pe care l-ar avea proiectul şi din cauza acestei mentalităţi foarte multe clădiri sunt de o urăţenie de neimaginat şi nu fac cinste unui oraş. Bineînţeles, una dintre cele mai importante cauze este nerespectarea proiectului. Cine dă banul face ce vrea”, a spus Matei.

Fostul arhitect şef al judeţului, Radu Spânu, este de părere că administraţia publică e „absolut vinovată” de dezastrul urban.

“Spaţiile din intravilan sunt folosite abuziv altfel decât urbaniştii şi-ar dori să fie făcută. Nu cred că suntem conştienţi de importanţa şi necesitatea conservării valorilor pe care le avem. Cartierul Gheorgheni a fost construit în anii ’60, este al doilea construit după Grigorescu. Milităm ca Gheorgheniul să fie înscris ca şi rezervaţie arhitectural urbanistică, este un exemplu de urbanism făcut logic. În Grigorescu, acele garaje, în loc să ridice nivelul de confort, contrazic dorinţele urbaniştilor şi ale locatarilor”, este de părere Spânu.

Arhitectul Vasile Mitrea, unul dintre cei mai reputaţi urbanişti ai Clujului, spune că un city manager nu trebui să fie numit politic, ci trebuie să fie un om care cunoaşte foarte bine istoria oraşului.

“În urmă cu ani buni, Boc a fost atenţionat că, pe lângă arhitectul şef, mai este nevoie şi de un city manager. Domnul Boc, după o vizită în SUA, a venit şi a spus că oraşul nu are nevoie de un city manager, că se va descurca. Am mari rezerve că un primar se poate descurca bine în cazul unei urbe care a ajuns la 324.000 de locuitori şi cu o suprafaţă de intravilan care a crescut de două ori în decurs de 20 de ani. 9000 de hectare, o arie care este foarte greu de gospodărit. Dacă ar fi tratată cu seriozitatea necesară, Clujul ar putea să ducă la oraşul care să-şi merite aureola de capitală a Transilvaniei. Am văzut că acum Clujul are un city manager. Acesta nu poate fi un oarecare pus acolo din motive politice. Trebuie să cunoască foarte bine istoria oraşului, ar trebui să cunoască foarte bine matricea geografică şi în felul acesta să nu mai avem probleme critice cu lipsa spaţiilor verzi sau cu punerea în valoare a cursului Someşului. Trebuie să gândească care ar trebui să fie vocaţia oraşului? Acel city manager trebuie să ştie ce se întâmplă pe plan local, naţional şi internaţional. Ar trebui să existe o permanentă adaptare la cerinţele societăţii actuale care are un ritm de dezvoltare foarte rapid cu foarte multe surprize”, a spus Mitrea.

Şi Mitrea este de părere că Gheorgheniul merită pe deplin să fie înscris ca şi rezervaţie arhitectural urbanistică.

“Cartierele Gheorgheni şi Grigorescu nu au ezitat să folosească experienţa internaţională cu asigurarea unor indicatori de la spaţii verzi, parcări, la dotări. Ghinionul cartierului Grigorescu a fost că a prins îndesirea din 1997-1998 şi toată acea gândire pe unităţi, fiecare cu autonomie. Au fost distruse spaţiile verzi. Nu ştiu cum a scăpat cartierul Gheorgheni de aşa ceva. Acest cartier ar merita să fie trecut pe lista patrimoniului pentru că fără nicio jenă trebuie să menţionăm că ceea ce s-a făcut la noi nu era cu nimic mai prejos de ceea ce s-a întâmplat în Franţa şi că putem să menţinem această mostră de modul în care s-a gândit locuirea la un moment dat”, consideră Mitrea.

Arhitecţii clujeni au sărbătorit marţi Ziua mondială a urbanismului prin organizarea unei dezbateri privind dezvoltarea urbană.