Actualitate

FOTO Grăbită să modernizeze Piaţa Unirii, Primăria a "uitat" istoria din inima Clujului

Primăria Cluj-Napoca a demarat lucrările de modernizare a Pieţei Unirii - latura Vest, pe 19 februarie 2017, fără supravegherea arheologilor, deşi cooptarea acestora pe şantier era stipulată într-un aviz emis încă din 2015 de Direcţia Pentru Cultură şi Patrimoniu Cluj, la recomandarea Comisiei Monumentelor Istorice. Din fericire pagubele au rămas în stadiu incipient.

Deteriorarea unor vestigii istorice de secol XVIII a fost stopată în fază incipientă doar de intervenţia din proprie iniţiativă a specialiştilor la faţa locului.

„Legea protejează efectiv patrimoniul cultural al României şi suntem datori toţi cei care locuim aici să îl protejăm şi noi”, este una din puţinele fraze pe care Csók Zsolt, arheolog la Muzeul de Istorie al Transilvaniei, pasionat de săpăturile arheologice încă din clasa a VIII-a, este dispus să şi-o asume răspicat. "Notaţi chiar aşa", spune el. În rest, specialistul care coordonează partea de diagnostic arheologic din cadrul lucrărilor de modernizare ale Pieţei Unirii - Vest din Cluj-Napoca preferă să fie mai rezervat pe tema interferenţei lucrărilor din inima oraşului cu elementele de istorie şi arheologie. Motivul: „este o chestiune delicată”.

Au început fără arheologi

Ceea ce se ştie, delicat sau nu, este că luni 19 februarie 2017 Primăria clujeană a demarat efectiv lucrările de modernizare a Pieţei Unirii – latura Vest, proiect care ar urma să încheie reabilitarea zonei Eroilor – Unirii, din inima Clujului. Dornici să încheie lucrările până de Zilele Clujului, în a doua parte a lunii mai, după cum a afirmat primarul Emil Boc, edilii au ignorat un element cheie: prevederile avizului emis în 2015 de Direcţia Judeţeană pentru Cultură şi Patrimoniu Naţional Cluj, la recomandarea Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Cluj.

Documentul stipula, conform arheologilor consultaţi de Monitorul de Cluj, că lucrările trebuiau începute şi derulate sub supraveghere arheologică de specialitate. Asta pentru a se asigura că nu sunt afectate sau distruse vestigii istorice importante, în condiţiile în care Piaţa e împânzită de obiective de patrimoniu naţional - categoria A, începând cu biserica Sfântul Mihail şi terminând cu ruinele romane. În loc să fie invitaţi pe şantier de către municipalitate, arheologii de la Muzeul de Istorie al Transilvaniei au început supravegherea şantierului abia după ce au fost sesziaţi de către un terţ, mai exact un ziarist din presa maghiară, că pe şantier au fost săpate deja, la acel moment, gropi. De atunci arheologii supervizează în permanenţă lucrările, asigurându-se că nu sunt înregistrate pagube cu valoare istorică.

Lucrări oprite

„A fost necesară oprirea lucrărilor, după câteva ore de la începerea lor. Încercăm să cooperăm, pe o cale amiabilă, să eficientizăm mersul lucrărilor, deoarece rolul arheologilor nu este să stea în calea cuiva, dar suntem acei oameni pasionaţi care scoatem la lumină elemente ale patrimoniului local dar şi naţional”, a explicat Csók Zsolt. Ignoraţi iniţial, arheologii sunt acum pe şantier, iar din acest punct de vedere situaţia este „în legalitate”. Rămâne ciudat însă faptul că o autoritate publică nu a găsit de cuviinţă să respecte recomandarea Comisiei de Monumente Istorice – recomandare căreia Direcţia de Cultură şi Patrimoniu Naţional Cluj îi poate conferi statut de obligativitate, în baza legislaţiei, ceea ce s-a şi întâmplat când lucrările au fost oprite temporar, pentru câteva ore. 

Fundaţia intrării în incinta bisericii, afectată

Şanţul săpat cu utilajele mecanice de muncitori pentru alinierea unor cabluri de utilităţi a afectat platforma de secol XVIII a intrării în incinta aferentă bisericii Sfântul Mihail. Este vorba de partea superioară a fundaţiei celebrei porţi baroc cu statui ornamentale, a cărei reproducere (statuile fiind cele originale) este aşezată astăzi în faţa bisericii Sfinţii Petru şi Pavel din Mărăşti. A fost afectată şi o parte din zidul incintei adiacente bisericii Sfântul Mihail, dar din fericire zidurile romane, existente din abundenţă în zonă, nu au fost atinse, fiind situate mult mai jos.

Emilian Bota, coordonatorul părţii de supraveghere arheologice a şanterului din Piaţa Unirii, distrugerile de până acum au fost minore, însă arheologii rămân intrigaţi pe de altă parte de faptul că lucrările au început fără ei. Dacă specialiştii nu ar fi intervenit din proprie iniţiativă pe şantier pagubele istorice ar fi putut mult mai semnificative, buldozerele fiind pregătite să sape şi mai adânc în zona respectivă. Potrivit arheologilor, situaţia nu este din păcate singulară la Cluj-Napoca şi în România. 

„În conformitate cu legea”

Şantierul din Piaţa Unirii respectă legea, cel puţin în prezent, susţin autorităţile locale: „Şantierul este în conformitate cu prevederile legale. Există contract pentru partea de descărcare de sarcină arheologică şi se lucrează acolo (pe şantier, n.red.) în acest sens. Suntem în regulă din punct de vedere al prevederilor legale pentru sondajele arheologice”, a precizat purtătorul de cuvânt al Primăriei Cluj-Napoca, Oana Buzatu. Lucrările de modernizare a Pieţei Unirii sunt efectuate de Antrepriza de Reparații și Lucrări (ARL), parte a grupului Strabag.

Pe ce nivel păşeau vechii clujeni

Arheologii profită de prezenţa lor pe şantier pentru a descoperi noi lucruri interesante pentru istoria Clujului: „Sunt două faze: prima în care decopertăm zona unde s-au băgat ‘fără voie’ şi unde încercăm să determinăm nivelurile de călcare din diferite epoci, până în secolul XIV sau chiar mai în spate. Pe de altă parte dorim să explorăm legătura urbană a oraşului roman cu cel medieval, un subiect foarte dens şi palpitant şi care poate scoate la lumină lucruri interesante”, a precizat Csók Zsolt. În mod concert arheologii vor continua săpăturile, de pe fostul carosabil din faţa bisericii sfântul Mihail spre intrarea în biserică.

Cercetările de până acum arată că în secolul XVIII clujenii păşeau pe un nivel al solului mai jos cu circa 30 de centimetri faţă de prezent, în timp ce săpături efectuate anul trecut în incinta bisericii (a cărei construcţii a început în secolul XIV) arată că pragul călcare cobora cu 80 de centimetri. Referitor la perioada romană estimările sunt mai greu de realizat, susţin romaniştii, întrucât au existat mai multe perioade de consolidări, acoperite oricum de dărâmături. unii din arheologi presupun că nivelul de păşire al romanilor la Cluj era mai jos cu până la 2 metri faţă de cel din prezent.