Actualitate

Adăposturile civile, buncăre pentru murături? Haos printre locurile de “cazare” ale Primăriei în caz de război

Ceea ce ar trebui să fie adăposturi antiaeriene de la subsolul blocurilor, acum ele s-au transformat, în marea majoritate a cazurilor, în beciuri pentru murături și vechituri.

Oficial, municipiul Cluj-Napoca are 93 de adăposturi de protecţie civilă. Monitorul de Cluj a cerut de la Primărie lista acestor adăposturi şi a primit o listă plină de greşeli, străzi dintr-un cartier apar trecute la alt cartier, un cartier cu două străzi are nu mai puţin de 20 de adăposturi pe când alte zone mai aglomerate au doar câteva astfel de buncăre şi lista poate continua.

Lista primăriei cu adăposturile civile este făcută pe cartiere şi pe străzi, doar că în unele cazuri acestea nu corespund întocmai. De exemplu, strada Islazului din Mănăştur, numerele 2 şi 12, este trecută la cartierul Zorilor, iar strada Călăraşilor din cartierul Gruia apare trecută în zona centrală. Cu alte cuvinte, Primăria nici măcar nu ştie unde îi sunt adăposturile, iar cel mai proabil, cele mai multe dintre ele au fost transformate în boxe de depozitare sau în beciuri.

Un paradox este şi cartierul Oser, cu cele două străzi, Timişului şi Blajului, are nu mai puţin de 20 de adăposturi.

Unul din cele mai mari adăposturi anti-aeriene este chiar în centrul Clujului, în Piaţa Avram Iancu.

Acesta se află la subsolul Regionalei CFR și are capacitatea de a adăposti până la 400 de persoane în caz de urgență. Construit după cel de-al Doilea Război Mondial, în anii 1945-1946, adăpostul funcționează și în prezent, fiind întreținut permanent de către personalul Regionalei CFR. Adăpostul este pregătit să asigure protecție în cazul unor explozii nucleare, arme chimice și biologice (epidemii), arme clasice (suflul exploziilor, schije), cutremure, inundații sau atacuri aeriene și armate, scrie Transilvania Reporter.

Intrarea în buncăr se face printr-o ușă metalică marcată cu litera A, un marcaj folosit în cazul tuturor acestor adăposturi. Printr-un hol de dimensiuni normale se pătrunde în prima încăpere, după care se continuă într-un hol lung, străjuit de bănci de-o parte și de alta. Întregul buncăr care măsoară peste 1.000 de mp este împărțit în mai multe încăperi, cu funcție anume – punctul de comandă, dotat cu aparatura necesară de comunicație cu exteriorul, o cameră unde sunt depozitate măștile de gaze și kiturile de acordare de prim ajutor, grupa sanitară unde sunt ținute tărgile, camera sistemului de ventilație, toaletele pentru femei și bărbați și încăperile mobilate doar cu bănci „de odihnă” pentru cei adăpostiți aici.

De jur împrejur, pereții sunt tapetați de planșe informative despre cum se acordă primul ajutor, cum se transportă un rănit cu targa sau cu sfaturi pentru a face față situațiilor de panică. Chiar dacă unele dintre aceste planșe par vechi de cel puțin 20-30 de ani, ele nu sunt „expirate”. „Sunt reguli simple, pe înțelesul fiecărui angajat”, motivează cei care se ocupă de buncăr. Potrivit inscripțiilor de aici, în adăpost „nu se fumează și nu se aprinde fără aprobare nicio sursă de lumină, nu se circulă prin adăpost decât în caz de strictă nevoie, nu se intră cu animale, nu se mănâncă și nu se bea fără aprobare”.

Avantajul principal al acestor tipuri de adăposturi reprezintă grosimea pereților, turnați astfel încât să facă față calamităților.

Deși pare greu de imaginat o viitoare calamitate, dacă totuşi aceasta s-ar produce, 32% din populația Clujului ar putea să se refugieze în adăposturile existente în oraș. Majoritatea sunt construite încă de pe vremea comunismului la subsolul blocurilor vechi și sunt pregătite să reziste în cazul unui atac aerian. Cele mai multe se găsesc în cartierul Mănăștur.

Buncărele  au pereți cu o grosime de 40 de centimetri din beton armat, planșeu de 20 de centimetri, uși metalice etanșe, grupuri sociale, sistem de filtro-ventilație și ieșiri de salvare.

Pe strada Bucegi, la subsolul unui bloc de garsoniere din zona Union, sunt două adăposturi, dintre care unul este locuit de oameni săraci care au contract cu primăria.

Un alt buncăr special care funcționează ca punct de comandă se află pe Cetățuie, la subsolul Hotel Belvedere. Aici sunt aduşi toți factorii de decizie din municipiului. Buncărul pune la dispoziție toate sistemele de telecomunicație necesare pentru a conduce orașul.

Mai există un centru de comandă secundar, pe strada Grigore Alexandrescu, din Mănăştur.

Sirenele sună astăzi la Cluj

Sirenele de alarmare a populaţiei în situaţii de protecţie civilă vor suna astăzi la Cluj în intervalul orar 10-15, în cadrul amplului exerciţiu de verificare şi testare a unor echipamente de protecţie civilă. În perioada vizată, locuitorii comunităților din județul Cluj vor auzi semnalul de alarmare, compus din 5 sunete a câte 16 secunde fiecare.

Reprezentanţii ISU Cluj le recomandă clujenilor „să rămână calmi şi să își desfășoare în mod uzual activitățile, să urmărească informările ISU Cluj și a autorităților administrației locale, fără alte măsuri suplimentare”.

Semnalele care vor fi auzite au următoarele caracteristici: semnalul de alarmă la dezastre se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauză de 10 secunde între ele; semnalul de prealarmă aeriană este alcătuit din 3 sunete a 32 de secunde fiecare, cu pauză de 12 secunde între ele; semnalul de alarmă aeriană se compune 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauză de 4 secunde între ele; Semnalul de încetare a alarmei se compune dintr-un sunet continuu, de aceeaşi intensitate, cu durata de 2 minute.

În ataşament puteţi consulta lista completă a adăposturilor civile din Cluj-Napoca.