Actualitate
Inculpaţii din dosarul FRAUDĂ LA REFERENDUM în judeţul Cluj îşi caută dreptatea la Curtea Constituţională - UPDATE
Curtea Constituţională (CCR) discută sesizarea de neconstituţionalitate a prevederilor din Codul Penal privind coruperea alegătorilor la referendum.
UPDATE
Curtea Constituţională (CCR) a amânat marţi pentru data de 19 septembrie pronunţarea pe excepţia de neconstituţionalitate a articolului 392 din Codul Penal privind coruperea alegătorilor la un referendum, depusă de către persoane inculpate pentru fraude la referendumul din iulie 2012.
ŞTIREA INIŢIALĂ
Judecătorii Curţii Constituţionale discută, marţi, sesizarea de neconstituţionalitate a articolului 392 din Codul Penal privind coruperea alegătorilor la un referendum, depusă de către persoane inculpate pentru fraude la referendumul din iulie 2012.
La ultimul punct al ordinii de zi a şedinţei de marţi a plenului Curţii Constituţionale figurează excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor articolului 392 din Codul Penal raportat la articolul 386, potrivit news.ro.
Articolul 392 este intitulat ”fapte săvârşite în legătură cu un referendum” şi prevede: ”Dispoziţiile art. 385-391 se aplică în mod corespunzător şi în cazul faptelor săvârşite cu prilejul unui referendum.”
Articolul 386, invocat şi el în sesizare, vizează sancţionarea coruperii alegătorilor şi conţine două alineate care stipulează că ”(1) Oferirea sau darea de bani, de bunuri ori de alte foloase în scopul determinării alegătorului să voteze sau să nu voteze o anumită listă de candidaţi ori un anumit candidat se pedepseşte cu închisoarea de la 6 luni la 3 ani şi interzicerea exercitării unor drepturi. (2) Nu intră în categoria bunurilor prevăzute în alin. (1) bunurile cu valoare simbolică, inscripţionate cu însemnele unei formaţiuni politice.”
Sesizarea a fost depusă de către mai multe persoane inculpate în dosarul fraudelor la referendum instrumentat la Cluj: Măgureanu Bogdan Cristian, Hanzi Nicuşor Ştefan, Lăcătuş Florin, Muza Gabriel, Niculae Nicholas Vitto, Samson Dumitru. Aceştia sunt acuzaţi că au oferit bani şi bunuri în scopul determinării alegătorului să meargă la referendumul pentru demiterea preşedintelui Traian Băsescu. Mai multe detalii aici.
Ultimul dintre ei, Dumitru Samson, fiul vitreg al fostului ministru al Apărării, Corneliu Dobriţoiu, a fost acuzat de către procurorii DNA că, ”în cursul dimineţii de 29 iulie 2012, în înţelegere cu Atanasiu Teodor, Samson Dumitru a apelat la sprijinul învinuitului Măgurean Bogdan Cristian (cunoscut interlop din Cluj Napoca, cu relaţii în diverse clanuri interlope) pentru ca, în schimbul unor sume de bani, să acţioneze în ziua referendumului pe două paliere: pe de o parte să mobilizeze alegătorii să se deplaseze la vot (în special persoane cu un nivel scăzut de educaţie) iar, pe de altă parte, să pregătească în toate marile localităţi de pe raza judeţelor Alba, Cluj, Sălaj, Bistriţa Năsăud, Arad, Timiş grupuri de interlopi care să fie pregătiţi să intervină, la nevoie, în locaţiile unde se solicită sprijin. Măgurean Bogdan a acţionat în sensul celor stabilite, în condiţiile în care i s-a pus la dispoziţie un spaţiu din sediul organizaţiei PNL Cluj Napoca iar Samson Dumitru l-a pus în legătură cu mai mulţi lideri locali ai PNL pentru a le acorda sprijinul în acelaşi scop. Măgurean Bogdan, prin intermediul altor persoane, a mobilizat votanţii de pe raza acestor judeţe, cărora le-a transmis promisiunile făcute de învinuitul Samson Dumitru, constând în bani şi alte foloase materiale.Toate aceste promisiuni de foloase materiale au fost îndeplinite la sfârşitul zilei de 29 iulie 2012 şi în zilele următoare”.
Decizia CCR privind constituţionalitatea acestui articol, indiferent care va fi ea, nu va avea impact asupra lui Liviu Dragnea, deja condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru fraudarea referendumului, întrucât condamnarea preşedintelui PSD a fost făcută în baza unui articol din Legea 78/2000, articol care prevede că ”fapta persoanei care îndeplineşte o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influenţa ori autoritatea sa în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite, se pedepseşte cu închisoare de la unu la 5 ani.”
