Actualitate

Bucureștenii se dau pe brazdă și recunosc: Clujul i-a luat fața Capitalei

În urma filmulețului de prezentare a realizărilor lui Emil Boc după doi ani de mandat, un bucureștean a scris un articol în care face o comparație între realizările primarului Clujului și cele ale Gabrielei Firea. Cu toate că mai este mult de lucrat în Inima Ardealului, s-au făcut destule până acum pentru ca bucureștenii să fie invidioși.

„Clujul i-a luat fața Bucureștiului la multe capitole  care țin de viața de zi cu zi a omului de la oraș”. Cu assta își începe bucureșteanul Mihnea Lazăr articolul în care compară realizările lui Emil Boc cu cele ale Gabrielei Firea.

Ce are Clujul și Bucureștiul nu?

Clipul de opt minute cu realizările pe care primăria din Cluj le-a făcut în ultimii doi ani a stârnit mici invidii în rândul bucureștenilor.

„Clipul de opt minute cu realizările pe care primăria din Cluj le-a făcut în ultimii doi ani are toate șansele să-l facă pe orice bucureștean get-beget să-și bage unghia în gât de ciudă și să se gândească să se mute, dacă nu în altă țară, măcar peste Carpați. De fapt, clipul ăsta – deși cam lung și tărăgănat – e un bun pretext ca să-ți arate ție, bucureștean, tot ce nu a făcut Firea în fix aceeași perioadă”, a scris Mihnea Lazăr într-un articol pe vice.com.

Prima realizare din Cluj care este scoasă în evidență este cea a achiziționării autobuzelor electrice, o premieră în țară, în timp ce bucureștenii circulă în mijloace de transport în comun învechite, fără aer condiționat.

„ Apoi, primăria Cluj răsucește sadic un cuțit în rana Firea a Bucureștilor: clujenii circulă deja cu 11 autobuze electrice, în vreme ce noi, „capitaliștii”, încă visăm la aerul condiționat al celor 400 de autobuze turcești. Care nici măcar nu sunt electrice. Sigur, 11 nu se compară cu 400, dar aici vorbim de „11 care circulă vs 400 care există, momentan, doar în acte”. Ca să nu mai pomenim de super-autobuzul lui Firea de 30 de mii de euro, cu care nu circulă aproape nimeni”, scrie în sursa citată.

Extinderea Sălii Polivalente este de asemenea un motiv pentru care bucureștenii pot spune „jos pălăria”, orașului „din provincie”.

„Filmul de promovare începe dur, ca o lovitură de ciocan în moalele capului: la Cluj s-a finalizat extinderea și renovarea Sălii Polivalente care are acum o capacitate de aproape zece mii de locuri. Sunt bucureștean mândru nevoie mare, dar trebuie să recunosc: aici, ardelenii ne-au luat fața”, explică Mihnea Lazăr.

Bătaie pe locurile de parcare

Cu toate că și clujenii se plâng de lipsa locurilor de parcare, bucureștenii au ajuns să fie disperați din cauza lipsei acestora. Atunci, deschidea Parkingului Mehedinți-Negoiu, în ciuda întârzierilor, este un motiv de laudă, comparativ cu situația Bucureștiului, unde nu au mai fost realizate parcări de foarte mult timp.

„Primăria Boc se mai laudă apoi cu o parcare acoperită, de 372 de locuri și alte 1 800 de locuri de parcare amenajate în oraș. Momentan, la București, primăria n-a inaugurat nimic în acest sens, dar a găsit o soluție genială pentru fluidizarea traficului: mărirea tarifelor pentru parcare. În rest, promisiuni, promisiuni și iar promisiuni”, a scris autorul în articol.

Orașul smart

Ambiția administrației locale de a face din Cluj un oraș „smart” a stârnit de asemenea puțină invidie printre bucureșteni. Cu toate că panourile din stațiile de autobuz au uneori problemele lor, în București e foarte ușor să ratezi stația la care cobori din cauza lipsei unor astfel de panouri și a lipsei unui sistem care anunță destinația în mijloacele de transport în comun.

„Ce au ei, clujenii în schimb, și nu prea avem noi, la Capitală sunt, de pildă, aplicația primăriei care-ți arată unde găsești loc de parcare. Sau panourile în stațiile de autobuz care să-ți arate orele de sosire, la fel cum se întâmplă cam în orice oraș civilizat din secolul XXI, în condițiile în care autobuzele din București par să aibă un algoritm propriu, misterios și neștiut încă de nimeni, de sosire în stații. În rest, bucureștenii dețin, în continuare supremația în materie de trafic haotic. Iar atunci când nu-i omoară traficul, o fac șantierele care par să nu se ma sfârșească. De pe vremea lui Ceaușescu, trăiesc într-un oraș intoxicat de șantiere”, este explicat în sursa citată.

Realizări care nu au impresionat

Desigur, s-a pus accentul și pe realizările mai puțin impresionante, cu care, totuși, administrația locală a ținut să se laude. Printre acestea se numără modernizarea Pieței Unirii, realizarea platformelor subterane pentru deșeuri sau punerea celor 3700 de metri pătrați de gazon.

„Faptul că, la Cluj se modernizează Piața Unirii m-a lăsat, recunosc, rece. Piața Unirii avem și noi, chiar dacă nu e renovată. Ce-i drept, de ceva vreme, primăria lui Firea s-a apucat să renoveze fântânile din zonă. În fine, aici putem spune că avem un rezultat de egalitate. Clujenii se mai laudă apoi cu 52 de platforme subterane pentru deșeuri, dar asta e o slabă consolare, în condițiile în care românii continuă să recicleze, la nivel național, doar 7% din gunoiul produs. Aici, și bucureștenii și clujenii se află cam în aceeași oală”, menționează sursa citată.