Actualitate

Credincioșii greco-catolici, în pelerinaj la Nicula

Sub semnul Centenarului Unirii şi al Anului omagial dedicat Cardinalului Iuliu Hossu, cu ocazia Sărbătorii Adormirii Maicii Domnului din 15 august, Preasfinţia Sa Florentin Crihălmeanu Episcopul de Cluj-Gherla a invitat credincioşii la Pelerinajul tradiţional la Nicula.

Pelerinajul greco-catolic la Nicula va începe, marţi 14 august la ora 16.00, prin procesiunea pe jos a Ierarhului, preoţilor şi pelerinilor, de la capela „Sfintelor Femei Mirofore" din Gherla şi până la biserica parohială din Nicula, unde, de la ora 18.15, va fi celebrată Vecernia, apoi Paraclisul Maicii Domnului urmat de cuvântul de învăţătură al Episcopului eparhial.

Rugăciunea va continua neîntrerupt până a doua zi, la marele Praznic al Adormirii Maicii Domnului, miercuri 15 august, când, de la ora 9.30, pe colina din faţa bisericii va fi celebrată de către PS Florentin Sfânta Liturghie arhierească solemnă.

Pelerinajul actual greco-catolic la Nicula are ca destinaţie biserica parohială din sat. În biserica parohială din sat a lăcrimat Icoana Maicii Sfinte în anul 1694, apoi, în 1712 a fost mutată într-o biserică special ridicată pe hotarul Niculei, prin hotărârea Împăratului Leopold I din Viena, unde „orice credincios de orice lege, să aibă drept să meargă şi să se închine sfintei icoane".

Între 1875-1879 s-a ridicat, de către Episcopii greco-catolici Ioan Vancea şi Mihail Pavel, biserica nouă de piatră a Mănăstirii Nicula unde a fost aşezată spre cinstire Icoana făcătoare de minuni. În anul 1948, Mănăstirea a fost confiscată, odată cu arestarea Ierarhilor şi desfiinţarea la nivelul legii a Bisericii Greco-Catolice de către autorităţile comuniste. În pofida desfiinţării abuzive, Biserica Română Unită cu Roma, Greco-Catolică a continuat să existe cu preţul unor mari sacrificii. În cei 40 de ani de dictatură comunistă amintirea marilor pelerinaje şi a Icoanei făcătoare de minuni de la Nicula, a fost pentru greco-catolicii din clandestinitate izvor de tărie şi credinţă.

Cu încredere în ajutorul Maicii Sfinte, greco-catolicii au păstrat şi mai târziu, după 1989, neîntrerupt firul pelerinajelor, nemaifiindu-le oferit prilejul de a celebra vreo Sfântă Liturghie la Mănăstirea ridicată de Episcopii români uniţi.

An de an, până în 1948, de „Sfântă Mărie Mare", aici se înălţa deschizând cerul pentru sute de mii de pelerini glasul puternic al Episcopului mărturisitor Iuliu Hossu, acelaşi glas care la 1 Decembrie 1918 anunţa şi mulţimilor adunate la Alba Iulia, Rezoluţiunea Marii Uniri.

Fiind închis la Mănăstirea Căldăruşani de lângă Bucureşti, în 1961, după deja 13 ani de detenţie şi domiciliu obligatoriu (care va dura până la moartea sa, din 1970), Episcopul Iuliu Hossu nota în caietele memoriilor: "Adună-ne, Maică Preacurată, iarăşi pe toţi la picioarele tale la Nicula, să-ţi privim cu mângâiere ochii milostivi care au mângâiat mulţimile fără număr care s-au perindat de-a lungul şirului anilor, alergând la  tine, scumpă Mamă, cu trupuri trudite de greutăţile drumului, dar cu sufletele neînfrânte, puternice în tăria credinţei, primind totdeauna toate piedicile puse la cale, pe calea cea frumoasă care ducea la tine, Maică Sfântă de la Nicula. Eu merg mereu acolo, urc dealul împreună cu bunii credincioşi, cu cerşetorii de la marginea drumului, cu toţi cerşetorii cei mulţi cerşind cele sufleteşti mângâieri de la Maica milelor; mă arunc cu gândul de atâtea ori, de nenumărate ori în braţele lor, care pe vremuri îmi smulgeau braţele în dreapta şi stânga, cerând binecuvântarea de la mine, nevrednicul rob al Domnului, binecuvântarea Domnului pe care din a Lui încredinţare o purtam; o dăruiam şi o revărsam cu toată inima fericită, de la Domnul şi Maica Domnului Isus".

Sunt cuvinte de încurajare şi pentru credincioşii de azi, care merg la Nicula pentru a o cinsti pe Preasfânta Născătoare de Dumnezeu, pentru a-i cere ajutorul şi mijlocirea, dar şi pentru a primi, peste timp, în suflete, binecuvântarea Ierarhului martir şi mărturisitor al credinţei, Cardinalul Iuliu Hossu, cel care în curând va fi declarat Fericit al Bisericii Catolice.

Şi la pelerinajul din acest an vor răsuna, ca odinioară, văile Niculii de cântarea: „Maică din Nicula, fii scăparea mea, şi în ora morţii, uşurarea mea" şi de rugăciunea: „Toată nădejdea noastră în tine o punem, Maica lui Dumnezeu, păzeşte-ne sub sfânt acoperământul tău!".