Actualitate
Consiliul Județean “detonează” muniție de 80.000 de euro pentru Spitalul Regional de Urgență care, deocamdată, nu se mai face
Consiliul Județean Cluj aruncă peste 80.000 de euro să demoleze mai multe clădiri pentru a elibera amplasamentul viitorului Spital Regional de Urgență. Aici, lucrările au fost amânate de Guvernul PSD.
Potrivit caietului de sarcini, obiectul contractului de lucrări constă în desființarea construcțiilor din fostul poligon MApN, după cum urmează: magazii de muniție, cabine de comandă plus adăpost ALA, șopron metalic, anexe, poligoane de tragere, turnuri de gardă, bazine de apă.
Valoarea totală estimată a contractului se ridică la suma de 402.907,19 lei (fără TVA), urmând ca demolarea construcțiilor menționate să aibă loc în două luni de la data semnării contractului, cu opțiune de prelungire. Potrivit Consiliului Județean, se va constitui garanție de bună execuție în cuantum de 10% din valoarea contractului fără TVA.
Termenul limită pentru trimiterea ofertelor este 27 noiembrie.
La începutul lunii noiembrie, Guvernul PSD a marcat o ratare majoră în domeniul investițiilor: ministrul Fondurilor Europene, Rovana Plumb, a declarat că guvernul Dăncilă a decis etapizarea construcţiei celor trei spitale regionale (Iași, Cluj și Craiova) până după 2021, fără a da un termen clar de finalizare.
Construcția celor trei spitale a fost convenită de fostul premier Victor Ponta cu Comisia Europeană în 2014. În 2016, pe durata campaniei electorale, PSD și Liviu Dragnea au promis constant aceste obiective. Pe tot parcursul anilor 2017 și 2018, guvernele succesive PSD au ratat toate termenele asumate pentru depunerea documentațiilor, ajungându-se în situația ca suma alocată de UE, 150 de milioane de euro, să fie în pericol de pierdere.
Avertismentul privind pierderea fondurilor a venit chiar de la Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională. Chiar la prima întâlnire cu premierul Viorica Dăncilă, în februarie 2018, Corina Creţu a criticat clar întârzierea în proiectul spitalelor regionale din Iaşi, Cluj şi Craiova. Comisarul european atrăsese atenția în privința întârzierilor majore şi în mandatul Guvernului Tudose, după o întâlnire cu ministrul de atunci al Sănătăţii, Florian Bodog.
Proiectul de construire a unui spital regional de urgenţă a fost lansat în mandatul de preşedinte al Consiliului Judeţean Cluj al liberalului Marius Nicoară, începând din 2004, fiind vorba de o unitate care să deservească judeţele din Regiunea de Nord-Vest.
Potrivit proiectului, viitorul Spital Regional de Urgenţă Cluj urma să aibă 1000 de paturi, 37 de secţii medicale şi să dispună de un heliport.
În 2011, în primul mandat la șefia Consiliului Județean Cluj, Alin Tişe vedea finalizarea spitalului în cinci ani.
Spitalul Regional de Urgenţă Cluj, dacă va fi construit vreodată, ar urma să fie pe un teren de 15 hectare în comuna Floreşti, de lângă Cluj-Napoca. Iniţial, Consiliul Judeţean Cluj a identificat un teren pentru acest spital în zona Câmpeneşti, aparţinând comunei Apahida, situată în estul municipiului Cluj-Napoca, dar proiectul nu a fost prins la finanţare din partea Guvernului, valoarea fiind estimată la 150 de milioane de euro.
După 2008, când s-a schimbat conducerea CJ Cluj, noul preşedinte al instituţiei Alin Tişe (PDL) a schimbat şi amplasamentul spitalului, în comuna Floreşti, situată în vestul municipiului Cluj-Napoca, dar lipsa finanţării guvernamentale a împiedicat şi de această dată începerea construirii Spitalului Regional de Urgenţă.
Raymond FÜSTÖS
