Actualitate
5 ani de la accidentul aviatic din Apuseni. Raed Arafat, declaraţie REVOLTĂTOARE: “Durata de intervenţie, una normală”
Şeful Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă, Raed Arafat, secretar de stat în MAI, apreciază, la cinci ani de la accidentul aviatic produs în 20 ianuarie 2014, în munții Apuseni (la limita județelor Cluj și Alba), că durata de intervenţie, în lipsa posibilităţii utilizării unor mijloace aeriene şi ţinând cont de împrejurări - pădure, întuneric, ceaţă, zăpadă, a fost una "normală", similară cu ce s-ar fi întâmplat şi în altă ţară.
Reamintim că epava avionului şi victimele au fost găsite de trei localnici, după căutări care au durat aproximativ cinci ore şi la care au participat pompieri salvatori, jandarmi montani, poliţişti, salvamontişti, angajaţi ai Parcului Naţional Munţii Apuseni şi localnici. Pilotul Adrian Iovan a fost găsit încarcerat, iar Aurelia Ion era în stop cardio-respirator, cu hipotermie severă, nemaiputând fi salvată.
"Intervenţia din Apuseni şi faptul că s-a ajuns în cinci ore la acest caz nu a fost o notă că nu au fost pregătiţi (lucrătorii din MAI - n.r.) să ajungă acolo. În condiţiile în care au fost atunci, de vizibilitate redusă, imposibilitatea utilizării părţii aeriene de salvare, ceaţă, zăpadă, munte, pădure, noaptea, faptul că s-a ajuns în cinci ore şi ceva la locul accidentului respectiv era similar cu orice s-ar fi întâmplat în altă ţară, poate chiar şi mai rapid decât ce s-ar fi întâmplat în altă ţară, la astfel de accidente. Există un accident similar care a avut loc în SUA şi a durat 24 de ore ca să se ajungă la victima respectivă", a declarat, vineri, la Alba Iulia, Raed Arafat.
El a adăugat că au fost "foarte multe speculaţii" pe acest subiect, care, susţine şeful DSU, pot fi demontate "acum, la rece".
"Faptul că avem o dotare mai bună şi că vine o dotare mai bună, inclusiv pe Salvamont, inclusiv pe Jandarmeria Montană, ne creşte capacitatea, poate şi capabilitatea, să avem o reacţie mai rapidă în anumite zone greu accesibile. Până la un anumit punct. Dar nu pot să iau accidentul din Apuseni că timpul de reacţie în el a fost un timp foarte lung, cum a fost sugerat, pentru că ştim inclusiv că persoanele care au mers a doua zi acolo, ştiind unde merg, pe lumina zilei, de la Cîmpeni până la locul accidentului, le-a luat aproape trei ore şi ceva numai ca să meargă pe jos până acolo", a susţinut şeful DSU.
În opinia lui Arafat, a fost un timp "care se încadrează în timpii normali de intervenţie" în astfel de condiţii, nefiind vorba de un accident rutier.
"Era în munte, în pădure, era noapte, era ceaţă, nu am putut folosi toate mijloacele pentru că nu puteam. Dacă aveam mijloace aeriene pe care puteam să le folosim şi aveam vizibilitate, poate că într-o oră deja era rezolvată problema, ştiam unde este accidentul. Nu înseamnă că puteau echipele să ajungă fizic acolo într-o oră, poate că tot dura trei-patru ore să ajungă echipele, fizic, acolo", a mai spus Raed Arafat.
În 20 ianuarie 2014, un avion de tip Britten - Norman Islander (BN 2), cu şapte persoane la bord, s-a prăbuşit într-o zonă împădurită din Apuseni, în zona Vârfului Petreasa, la peste 1.200 de metri altitudine. În avion se aflau pilotul Adrian Iovan, copilotul şi o echipă de cinci medici de la Institutul Clinic Fundeni şi de la Spitalul Elias. Medicii erau transportaţi la Oradea, unde urmau să participe la o operaţie de prelevare de organe pentru transplant. Pilotul Adrian Iovan şi Aurelia Ion - o tânără, ofiţer-student - şi-au pierdut viaţa în urma accidentului aviatic.
În vara anului trecut, procurorii militari au dispus clasarea unei părţi din dosarul accidentului aviatic din Apuseni, cu privire la activitatea autorităţilor de la ISU, STS, Jandarmerie, MApN, MAI, Poliţie, prefecţi, aleşi locali. Pe de altă parte, procurorii au declinat către Parchetul General o altă parte a dosarului, în legătură cu acţiunile sau inacţiunile desfăşurate de cei doi piloţi ai avionului, medici, dar şi controlori şi lucrători de la ROMATSA.
Cauza determinantă a producerii accidentului din Apuseni a constat în oprirea motoarelor ca urmare a givrajului sever al carburatoarelor, în timp ce una dintre cauzele favorizante ale tragediei a fost decizia eronată a comandantului aeronavei de a zbura o lungă perioadă de timp în condiții de givraj, după cum relevă Raportul final al Centrului de Investigații și Analiză pentru Siguranța Aviației Civile.
