Actualitate

O cameră, un loc de refugiu. Premieră la Facultatea de Teatru și Film din Cluj-Napoca

Studenții de anul III din cadrul Facultății de Teatru și Film, clasa Ionuț Caras și Mara Opriș au pus în scenă „Camera” de Harold Pinter, care a fost și primul text dramatic semnat de autor. Premiera a avut loc luni seara.

O cameră cu lumină difuză.

Un cuplu trecut de prima tinerețe.

Între cei doi domnește indiferența lăsată de o viață împreună. El, Bert (interpretat de Viktor Hegedüs) mai mult o ignoră, reparând meticulos un ceas. Ea, Rose (interpretată de Daniela Purcărea) vorbește încontinuu nimicuri și încearcă să îl protejeze de relelele care se află în afara camerei, spunând „E frig afară. E crimă”. Pe parcurs realizăm că acea cameră mică, ce a devenit universul lor, este un loc de siguranță, unde crede că nimic nu poate ajunge. Atâta timp cât stă în cameră, ei îi va fi cald și va fi în siguranță. Ea spune că vrea să îl protejeze de frig, motiv pentru care îi face mâncare caldă și îi oferă ceai.

Bert trebuie să plece de acasă cu camioneta, deși afară e polei. Însă, mai mult pentru a se liniști singură, Rose repetă că soțul ei e un șofer bun.

În vizită apare domnul Kidd (Ștefan Liță), proprietarul casei în care cei doi locuiesc. Vine de la cumpărături, vorbește mult și nu îl interesează (sau nu aude!), ce îi spune Rose. Pare senil. În timp ce Viktor Hegedüs interpretează un bătrând ursuz, Ștefan Liță se află tocmai la polul opus. Domnul Kidd este agitat, nu vrea să ia loc, își scoate pe rând cumpărăturile din plasă pentru a le arăta soților Hudd că a luat doar cele necesare. Personajul este unul comic prin gesturile pe care le face. Își scapă cartofii pe jos, apoi în loc să îi pună la loc în plasă îi bagă în buzunar. Bea ceaiul cu lingurița, mâncând cuburile de zahăr, în loc să le lase să îndulcească băutura.

În ciuda indiferenței de care Bert dă dovadă, Rose are grijă de el, îl îmbracă înainte să iasă din casă, îi spune că îl va aștepta cu „cacao caldă” pe când se întoarce.

Bert pleacă, iar ea rămâne singură până când se întâlnește cu un cuplu de tineri îndrăgostiți, Clarisa Sands (interpretată de Francesca Fülöp) și Tod Sands (Ștefan Dogaru), care simbolizează noua generație, un alt pericol pentru siguranța lui Rose. Sunt îmbrăcați în pelerine albe, au peruci albe și sunt plini de sclipici pe față. Ei simbolizează tinerețea care iese în evidență în orice situație. Sunt îndrăgostiți, nu își pot lua mâinile unul de pe celălalt. Sunt exuberanți. Jocul de putere dintre cei doi este unul haios. Ea are vocea groasă, aproape bărbătească, el o are subțire. Când este cazul, însă și vrea să se impună, vocea lui este bărbătească. Asta însă nu o impresionează pe doamna Sands.

Ei caută o cameră și au auzit că cea în care locuiește Rose este goală. Asta pune în pericol liniștea și siguranța pe care Rose o găsește în cameră.

„Camera asta e ocupată”, insistă ea, vizibil supărată de o posibilitate în care ar trebui să plece.

Ei au auzit că acea încăpere ar fi liberă de la un om pe care l-au întâlnit la subsol. Rose își imaginează că acolo e umed și rece.

După ce soții Sands pleacă, Rose încearcă să își regăsească echilibrul, care însă este perturbat încă o dată, de data aceasta de domnul Kidd care o anunță că un bărbat o caută. Vrea să o vadă. Bărbatul, un negru (pentru Rose un intrus), Riley (Călin Graur), intră în cameră. El este orb, poartă o pereche de ochelari negri și folosește un baston pentru nevăzători. Prezența lui o neliniștește pe Rose. Se teme atât din cauza situației în care se află, un om străin a intrat în refugiul ei, cât și de soțul ei care este în drum spre casă. Orbul își dă jos ochelarii doar pentru a scoate la iveală niște ochi albaștri ca cerul. Spune că are un mesaj din partea tatălui lui Rose.

„Tatăl dumneavoastră vrea să vă întoarceți acasă”, îi spune bărbatul.

Apoi tatăl lui Rose vorbește prin intermediul negrului.

„Hai acasă, Sal”, îi spune.

Ea îi atinge ochii, fața. În acel moment intră Bert și vede scena. Privește pe geam, apoi merge spre Railey. Strigă „păduche!”, apoi sare să îl omoare. Scena este una plină e suspans. Inițial, Bert îl strânge pe Riley de gât, apoi ia o statuie în forma capului unui câine. Se vede că e masivă, grea. O pune în dreptul feței sale, sugerând transformarea din om, în animal.

Apoi cu acel obiect îl ucide. Rose spune obsesiv „Nu pot să văd. Nu pot să văd”.

Întuneric. Astfel se încheie spectacolul.

Distribuția: Daniela Purcărea, Viktor Hegedüs, Ștefan Liță, Francesca Fülöp, Ștefan Dogaru, Călin Graur.

Regia: Ionuț Caras

Spectacolul se mai joacă joi, în data de 7 februarie, în sala Harag din cadrul Facultății de Teatru și Film.