Actualitate

Trenul de mare viteză la Cluj-Napoca se vede la Budapesta

Guvernul Ungariei a alocat cele peste 3 milioane de euro necesare pentru realizarea studiului de fezabilitate al trenului de mare viteză Budapesta – Cluj-Napoca – București.

Deși planul inițial al trenului viza o rută Budapesta – Cluj-Napoca, ministrul de Externe al vecinilor, Szijjártó Péter a declarat, joi, că președintele Camerei Deputaților, Liviu Dragnea dorește să prelungească linia până la București.

Prezent la Târgu Mureș, unde a participat la manifestarea ocazionată de comemorarea Revoluției Pașoptiste la Obeliscul Secuilor Martiri și a susținut o conferință de presă comună cu președintele UDMR, Kelemen Hunor, Szijjártó a precizat că elaborarea studiului de fezabilitate va dura aproximativ un an și jumătate.

„În ceea ce privește trenul de mare viteză, cred că este un dezavantaj competitiv al Europei Centrale. Uitați-vă cât timp facem între București și Budapesta cu trenul. România este unul dintre cei mai importanți parteneri economici ai Ungariei, relațiile dintre oameni sunt strânse, este foarte motivant să avem această linie ferată. Planul inițial a fost Budapesta – Cluj-Napoca, dar când am vorbit cu domnul președinte Dragnea a spus că ar dori Budapesta – Cluj-Napoca – București. Eu am spus că este o solicitare legitimă și de ce nu, e cu atât mai bine”, a declarat ministrul de Externe al Ungariei, potrivit Hotnews.

Tren de mare viteză, promis încă de anul trecut

În februarie 2018, ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu şi omologul său maghiar au convenit în privinţa dezvoltării unei linii de cale ferată de mare viteză între Cluj-Napoca şi Budapesta.

„Guvernul Ungariei a aprobat o finanţare în valoare de 1 miliard de forinţi (3,3 milioane de euro) pentru studiul de fezabilitate al acestui proiect. Guvernul Ungariei nu are nicio obiecţie faţă de planul României de a extinde calea ferată de mare viteză până la Bucureşti”, spunea încă de atunci Szijjártó Péter. De asemenea, demnitarul maghiar a explicat că Ungaria urmează să facă anunțul de achiziție publică.

„O veste bună este că și Guvernul României a decis să înceapă dezbaterile pe acest subiect. Noi dorim o dezbatere și un dialog continuu să vedem linia de graniță și toți parametri tehnici. Eu consider că și asta ar putea fi o poveste de succes”, a mai spus ministrul de Externe ungar.

În România, din cauza infrastructurii, viteza medie a trenurilor este de 45 km/h. La nivelul CFR SA, există doar proiecte pentru modernizarea căii ferate pentru a se putea circula cu o viteză de 160 km/oră.

Calea ferată de mare viteză este un tip de infrastructură feroviară pe care transportul este operat mult mai rapid decât pe infrastructura convenţională, prin folosirea unui sistem integrat de material rulant şi linii dedicate. Cu toate că în lume nu există un standard armonizat, noile linii pe care trenurile pot circula cu peste 250 km/h şi liniile existente care permit circulaţia cu peste 200 km/h sunt considerate căi ferate de mare viteză.