Actualitate

Un secol de tornade în România. De ce nu sunt străine aceste fenomene de ţara noastră şi care au fost cele mai periculoase de-a lungul vremii

Imagini spectaculoase cu o furtună cu aspect de tornadă au fost filmate, ieri, la Drajna, Dragalina și Ciulnița din județul Călărași. În România, au fost raportate sute de tornade şi puţini sunt cei care îşi mai amintesc de tornada de la Breţcu (Covasna) din 1912, când zeci de persoane şi-au pierdut viaţa.

În România, tornadele sunt un fenomen pe cât de neobişnuit, pe atât de comun. În sezonul cald, din cauza încălzirii diurne a aerului, se creează o mişcare în sus a aerului, ceea ce duce în anumite condiţii la formarea norilor de furtună. Prin urmare, ei înmagazinează un volum imens de apă, care, la un moment dat, cade sub formă de precipitaţii. Prin urmare, apare un puternic curent descendent, care poate intra în rotaţie cu aerul cald din faţa furtunii, astfel, apare un fuior sau pâlnie la baza norului, care coboară şi atinge solul, producând o tornadă.

Tornadele s-au format pe toate continentele, exceptând Antarctica, dar unele regiuni sunt mai predispuse la apariţia lor. Cele mai multe tornade se formează în Statele Unite ale Americii într-o zonă aflată între Texas şi Kansas. Statele Unite se află într-o zonă în care aerul cald de la sud se întâlneşte cu aerul rece ce vine din nord, deci este un mediu propice pentru formarea tornadelor.

În Europa, zona propice formării tornadelor este cuprinsă în arealul Regatului Unit al Marii Britanii, Olandei şi Belgiei, aici înregistrâdu-se cele mai multe tornade de pe continent. Numărul mediu anual de tornade din Europa este de 483 prin comparație, numărul mediu anual de tornade în Statele Unite este de 1228, pe baza datelor publicate de Administrația Națională Oceanică și Atmosferică Storm. Olanda este ţara cel mai des "vizitată" de tornade, iar în Italia, în 1930, a fost înregistrată cea mai puternică tornada. Prima tornada din România a fost semnalată în Bucureşti în anul 1886.

Tornadele variază în diametru de la câţiva zeci de metri până la aproximativ 2 km, având un diametru mediu în jur de 50 de metri, însă  s-au înregistrat şi tornade de dimensiuni mult mai mari. Majoritatea tornadelor din emisfera nordică formează vânturi care se învârt invers acelor de ceasornic, în jurul unui centru de presiune extrem de joasă, numite tornade anticiclonice, iar în emisfera sudică vânturile se învârt, în general, în sensul acelor de ceasornic, numindu-se tornade ciclonice. Viteza vântului la nivelul solului este cuprinsă între 60 km/h şi 500 km/h. Tornadele se pot declanşa în orice lună a anului dacă există condiţii care să le favorizeze.

Tornadele nu reprezintă nimic anormal pentru zona noastră. Astfel de fenomene se întâmplă din Spania până în Rusia, de la Cercul Polar până în Nordul Africii.

În România au fost dintotdeauna. Doar că erau la altă intensitate şi se denumeau popular vijelii sau vârtejuri.

În ultimii ani, în ţara noastră, temperatura medie a crescut cu aproape un grad, primăvara aproape a dispărut ca anotimp ceea ce duce la variaţii bruşte de temperatură, iar asta este principala cauză pentru care încep să fie din ce în ce mai frecvente tornadele şi pe teritoriul României. Oamenii trebuie să ştie că astfel de fenomene meteo se pot întâmpla oricând, aşa cum oricând se poate produce un cutremur.

Majoritatea tornadelor apar între orele 16.00 şi 18.00, când atmosfera joasă este cea mai instabilă. Din cele 129 de tornade din România, tornade care au fost raportate între anii 1922 şi 2015, 98 au fost raportate între mai şi iulie, cu un maxim în luna mai. Pagubele materiale mari produse de tornade se datorează faptului că majoritatea caselor sunt construite să reziste la vânturi cu viteze de până la 112 km/h, iar media vitezei minime a unei tornade este de 117 km/h.

Numărul mare de tornade din Nord-Estul şi Sud-Estul României poate fi atribuit mediului şi reliefului, care sunt mai favorabile pentru formarea tornadelor, comparativ cu alte regiuni. Pentru Sud-Estul României, numărul mediu de zile cu medii favorabile formării de tornade este între 4 şi 6 faţă de restul ţării, unde numărul este de 3.

În 1971, Theodore Fujita, profesor de meteorologie la Universitatea din Chicago, specialist în tornade, a alcătuit un sistem de clasificare care îi poartă numele bazat pe distrugerile structurilor realizate de om. Scara Fujita sau F- Scale clasifică pagubele produse de tornade ca fiind neînsemnate (F0 si F1), puternice ( F2 şi F3) şi violente (F4 şi F5).  

F0 - viteza vântului între 64-116 km/h. Această tornadă nu provoacă pagube foarte însemnate, dar chiar şi aceste tornade pot smulge ţigle de pe acoperişuri şi pot arunca maşinile de pe şosele. Casele mobile se pot răsturna şi magaziile se pot dărâma. Pot provoca ruperea crengilor din copaci şi a indicatoarelor rutiere.

F1 - viteza vântului între 117-181 km/h. Este o tornadă moderată ce provoacă pagube medii. Reprezintă echivalentul unui uragan de cea mai slabă intensitate. Acest tip de vârtej poate smulge acoperişurile de pe case, poate distruge rulote şi chiar aruncă trenuri de pe şine.

F2 -  viteza vântului între 182-253 km/h. Aceasta este o tornadă puternică. Copacii grei pot fi smulşi din rădăcini, iar clădirile solide se pot prăbuşi.

F3 - viteza vântului între 254-332 km/h. Aceste tornade pot produce distrugeri pe scară largă, pot devasta localităţi întregi, iar copacii unei păduri pot fi culcaţi la pământ.

F4 - viteza vântului între 333-419 km/h. O tornadă de o asemenea intensitate distruge tot ce îi iese în cale. Structurile cu fundaţie nerezistentă pot fi aruncate la mare distanţă.

F5  - viteza vântului între 420-512 km/h. Este o tornadă incredibilă, tot ce întâlneşte în cale este cărat pe distanţe considerabile. Are o forţă asemănătoare cu cea a unei bombe atomice.

Primul raport despre o tornadă din România este de la începutul secolului al XIX-lea, dar tornadele au fost observate înainte, după cum demonstrează mitologia populară românească, legată de figura balaurului. Pentru mentalitatea populară, balaurul este cel care tulbură ordinea naturii şi a comunităţilor umane prin aducerea furtunilor şi grindinei.

Cea mai timpurie tornadă cunoscută în Europa datează din anul 788.

În 13 mai 1912, tornada de la Breţcu a distrus 1548 de gospodării, a rănit peste 150 de persoane şi 17 oameni au murit, fiind cea mai violentă, raportându-ne la numărul de victime. Intensitatea tornadei a fost F3.

În 12 august 2002, a avut loc tornada de la Făcăeni, o tornada cu intensitate F3+, fiind cea mai puternică tornadă a secolului 21, ce a avut loc în Europa. În timpul tornadei, trei oameni şi-au pierdut viaţa şi alţi 15 au fost răniţi, 1000 de persoane au fost sinistrate, iar o pădure de salcâmi de 120 hectare a fost distrusă.

Alexandru Micluţ