Actualitate

Doi artiști clujeni, pe scena Filarmonicii. Spectacol inedit presărat cu motive populare

Vineri, 17 mai, de la ora 19:00, dirijorul Horváth József revine pe scena Filarmonicii de Stat „Transilvania” cu un program viu, presărat cu motive populare.

Ca invitat, pianistul Luca Toncian, va interpreta alături de Orchestra Filarmonicii două lucrări, Rapsodia pe o temă de Paganini și Fantezia pe teme populare ungare pentru pian şi orchestră de Liszt Ferenc. Seara se va încheia cu Luceafărul lui Iosif Ivanovici, un compozitor recunoscut şi ca un reprezentant de seamă al tradiţiei valsului vienez.

Rapsodia pe o temă de Paganini pentru pian şi orchestră de Rahmaninov va fi lucrarea care va deschide seara. Rahmaninov a fost extrem de atașat de Rusia sa și, indiferent unde trăia, chiar și în exil, obiceiurile rusești și atmosfera specifică țării sale erau prezente în casa sa. În ceea ce privește lucrările sale, deşi sunt dominate de atmosfera rusească, modul în care el a interpretat stilul naţional este complet particular. Rahmaninov şi-a căutat inspiraţia în sursele extra‑muzicale, fie ele „iubirea”, „poezia” sau „o femeie frumoasă”; în cele din urmă, credea el, sursa artei trebuie să se regăsească în interior: „Adevărata inspiraţie trebuie să vină dinăuntru; nimic din afară nu poate ajuta.” Rahmaninov s-a remarcat ca pianist, dirijor şi compozitor.

După Rapsodia pe o temă de Paganini, pianistul Loca Toncian va interpreta, alături de orchestră, o altă lucrare care are la bază muzica populară - Fantezia pe teme populare ungare pentru pian şi orchestră, de Liszt. Spre mijlocul secolului al XIX-lea, muzica maghiară era cunoscută drept „stilul maghiar ţigănesc”, care luase efectiv cu asalt Europa de la cafenele şi restaurante la săli de concert. Însă, oricât de atractiv era acest stil, prin virtuozitatea şi prospeţimea sa, nu se putea ridica la nivelul tradiţiei aşa-zis serioase. Cei doi mari compozitori care aveau să facă paşi uriaşi au fost Franz Liszt şi Béla Bartók. Ambii au împrumutat în stilul lor elemente caracteristice altor popoare: Liszt a preluat influenţe germane, franceze, elveţiene, italiene şi spaniole, iar Bartók elemente tradiţionale slovace şi româneşti.

Felul în care Liszt a absorbit în muzica sa elemente populare maghiare nu a fost însă scutit de critici. Cum am menţionat deja, stilul naţional maghiar era, la acea vreme, greşit identificat cu muzica ţigănească, pe care, de altfel, Liszt o studiase şi o ascultase atent de la cei mai buni muzicanţi. Cele mai cunoscute lucrări ale sale inspirate din această sursă sunt cele 19 Rapsodii ungare pentru pian. Numeroase dintre ele există şi în variante orchestrate. În cazul Rapsodiei nr. 14, ea este cunoscută şi ca Fantezia pe teme populare ungare. Rapsodia urmează îndeaproape tiparul dansului maghiar csárdás, caracterizat prin variaţia de tempo de la lent (lassú) la foarte rapid (friss, care înseamnă „proaspăt”).

Seara se închide cu valsul Luceafărul de Iosif Ivanovici. Compozitorul şi dirijorul Iosif Ivanovici a fost activ în special în domeniul muzicii militare, pe care a cunoscut-o încă de mic, odată ce a devenit copil de trupă în Regimentul 6 Infanterie din Galaţi. Aici, a studiat clarinetul cu Alois Riedl şi, datorită talentului său, a fost încurajat să studieze mai departe muzica la Iaşi, sub îndrumarea lui Emil Lehr. A fost recunoscut şi ca un reprezentant de seamă al tradiţiei valsului vienez, cel mai cunoscut exemplu de acest tip a fost şi piesa care i-a adus celebritatea internaţională, Valurile Dunării.

Informații despre artiști

Horváth József s-a născut în 1975, la Cluj-Napoca. În anul 1999 a absolvit secţia dirijat cor, iar în 2001 secţia dirijat orchestră a Academiei de Muzică „Gheorghe Dima”. Este dirijorul Operei Maghiare şi al Operei Române din Cluj, iar repertoriul său conține peste 40 de opere și sute de lucrări simfonice. A fost iniţiatorul şi Directorul Artistic al Festivalului Internaţional Liszt 200, organizat la Opera Maghiară din Cluj în 2011. În anul 2009 a fost distins cu Trofeul „Lya Hubic”, iar la Gala Premiilor Operelor Naționale din 2016 i s-a acordat „Premiul pentru cel mai bun dirijor”, pentru realizarea premierelor lucrărilor Samson și Dalila, Werther, Lacul lebedelor și Nabucco la cele două Opere din Cluj.

Născut în 1989 în Cluj-Napoca, Luca Toncian a început studiul pianului la vârsta de 6 ani. De la 16 ani a studiat în Austria la Salzburg, la renumita Universitate de Muzică „Mozarteum”, pe care a absolvit-o cu excelenţă în 2014 (clasa profesor Cordelia Höfer-Teutsch). În prezent este asistent universitar doctor la Academia de Muzică „Gheorghe Dima” din Cluj- Napoca. Ca pianist a participat la numeroase concursuri în străinătate, fiind laureat al Concursului Internaţional de Pian din Bangkok (2013), al Premiului „Franz Schubert” la San Cristoforo (2013) sau al Concursului Internaţional de Pian „Memorial Isidor Bajic” de la Novi Sad (2008). A câştigat și numeroase concursuri organizate în România, fiind recompensat în 2004 cu marele premiu Lira de Aur (Suceava).