Actualitate

Operele Naționale din Cluj și Iași mor, dar managerii se plătesc între ei

În bugetul instituției culturale clujene există cheltuieli care ridică semne de întrebare. Bani mulți pentru achiziții și sporuri de neînțeles pentru funcționari.

Managerul Operei Naționale din Cluj, Florin Estefan, și cel al Operei Naționale din Iași, Beatrice Rancea, semnau, pe 22 aprilie, un contract de prestări de servicii artistice prin care prima instituție se angaja să-i plătească celei din urmă o remunerație brută de 37.447 lei pentru ca să regizeze opera „Don Giovanni” de W. A. Mozart ce urma să se joace pe scena din Cluj.

Net, Beatrice Rancea a încasat 35.200 lei, 11.000 lei – numerar, până pe 8 mai, iar restul de 24.200, prin ordin de plată, după data premierei, dar nu mai târziu de 31 mai, scrie evz.ro.

În prima clauză din contract, părțile se angajează „să asigure confidențialitatea asupra tratativelor purtate în vederea încheierii acestui contract, precum și asupra acelor clauze care, prin natura lor, nu sunt de notorietate publică”.

O săptămână mai târziu, de la ultimul termen de plată, Florin Estefan, aflat la Iaşi cu spectacolul „Evgheni Oneghin“, în care joacă rolul principal, a spus că Opera clujeană, care împlinește un secol de existență, e în pragul colapsului.

Rancea: Situaţia operelor este specială

Cei doi manageri au ieșit public, cu acel prilej, ca să anunțe că instituțiile pe care le conduc riscă să nu îşi poată susţine spectacolele în stagiunea viitoare din lipsă de bani. Beatrice Rancea, a anunţat că este posibil ca spectacolele de la începutul stagiunii viitoare să nu se mai țină, Ministerul Culturii reducând bugetul pentru „Bunuri şi servicii“ la 30%.

În raportul de activitate trimis la Ministerul Culturii, managerul Rancea estimează pe anul 2019 un buget de 44 milioane lei, din care cheltuielile salariale reprezintă 30,8 milioane, iar cheltuielile cu „Bunuri şi servicii“ sunt în jur de 11 milioane de lei, adică un sfert.

Ea a explicat că într-o situaţie similară se află şi alte instituţii de cultură din subordinea Ministerului Culturii, însă cele mai afectate ar fi operele naţionale.

„Situaţia operelor este specială. Pentru că dacă noi luna viitoare nu avem bani pentru producţiile în derulare şi pentru colaboratori, fără de care noi nu ne putem desfăşura activitatea şi nicio operă din ţară nu-şi poate susţine activitatea, practic nu vom mai juca“, a adăugat Betrice Rancea, potrivit Ziarul de Iași.

Unde sunt controalele financiare ale Ministerului Culturii?

Față de relația profesională dintre cei doi și de situația creată, sursa care ne-a furnizat contractul a declarat: „Cei doi manageri se plătesc unul pe celălalt din bugetul pentru bunuri și servicii. Scandalul provocat de așa zisa lipsă a banilor a fost provocat chiar de Estefan Florin și Rancea Beatrice. Trebuie să existe transparență în orice subiect legat de banul public. De ce nu se mai aude nimic despre controalele financiare ale ministerului la instutuțiile de cultură din țară? Cum un manager este plătit din bugetul de bunuri și servicii de către un alt manager dintr-o instituție care este finanțată de același minister?”.

Alba-Neagra cu bugetul Operei din Cluj. Are sau nu are bani să funcționeze?

Florin Estefan, managerul Operei Naționale din Cluj-Napoca a declarat că, din cauza tăierilor bugetare, nu va fi o nouă stagiune. Ulterior, a anunțat că stagiunea se va deschide fără nicio problemă.

O scurtă privire peste programul anual al achizițiilor publice a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, dar și peste salariilor angajaților, arată cifre uluitoare.

Astfel, în documente se arată că doar serviciile de internet ale instituției costă 1.800 de euro pe anul 2019, iar serviciile de telecomunicații costă 6.000 de euro. Anul trecut însă, poșta, telecomunicațiile, radio, tv și internet, împreună, au costat 32.133 de lei, adică puțin peste 6.800 de euro. Anul acesta, serviciile însumează 9.400 de euro.

Serviciile IT, dezvoltare soft ajung la 15.200 de euro (oare ce software ar putea costa o asemenea sumă considerabilă?!), iar pentru materialele publicitare au un buget de 15.000 de euro. 

Monitorul de Cluj a încercat să discute cu Claudia Giurgiu, șeful biroului de achiziții publice, persoana care, potrivit lui Estefan, este responsabilă de procedură, să explice aceste sume, însă nu a putut fi contactată.

Acestea sunt doar câteva sume care par aberante. Însă nici cu salariile, angajații de la Operă nu se pot plânge, mai ales că majoritatea primesc sporuri de condiții grele de muncă și de condiții periculoase sau vătămătoare.

Florin Estefan, managerul instituției, primește aproape 3.000 de euro pe lună (14.038 lei), la care se adaugă o indemnizație lunară de 950 de lei, fiindcă are titlul științific de doctor.

În schimb, directorul artistic și directorul economic primesc o sumă frumușică în plus lunar, pe lângă salariile care depășesc 10.000 de lei, care reprezintă „spor condiții grele de muncă”. Acest spor îl primesc aproape toți angajații, chiar și secretarii PR, care au peste 5.000 de lei salariu, la care se adaugă sporul de 791 de lei, respectiv 848 de lei.

Alte semne de întrebare ridică sporul pentru condiții de muncă „periculoase sau vătămătoare”. Acest spor îl primesc chiar și consilierul juridic, economistul specialist și merceologul. Nu putem decât să ne întrebăm ce activități periculoase pot desfășura economistul sau juristul lucrând pentru Opera din Cluj, ca să primească 852, respectiv 821 de lei în plus la salariul lunar de peste 5.000 de lei?

„Cei de la Inspecția Muncii au făcut niște calcule și le-au dat tuturor de jos de la administrativ sporuri de condiții grele de muncă. S-au dat începând cu anul trecut din vară. Toți au primit, fiindcă lucrează la calculator”, a explicat Florin Estefan pentru Monitorul de Cluj.