Actualitate
Ioan Aurel Pop, reacţie în cazul brutarilor din Sri Lanka
Preşedintele Academiei Române, Ioan-Aurel Pop, rectorul Universităţii "Babeş-Bolyai" din Cluj, afirmă că "întâmplarea" celor doi muncitori din Sri Lanka, angajaţi la o brutărie din localitatea harghiteană Ditrău, are rădăcini mult mai profunde şi o califică drept "excludere", "xenofobie" şi "rasism".
"Întâmplarea este, mă tem, cu rădăcini mult mai profunde şi conduce spre o anumită atmosferă de intoleranţă, de neacceptare a celuilalt, a aproapelui, de excludere şi de xenofobie. Aici, în cazul în speţă, este vorba şi de rasism", a scris Pop duminică, pe Facebook.
El se declară mâhnit de faptul că reacţiile "umorale, instinctuale şi xenofobe" au fost stimulate de către autorităţile laice şi religioase.
"Aflu cu stupoare că peste patru mii de oameni dintr-o comunitate maghiară din secuime s-ar simţi ameninţaţi profund, în însăşi fiinţa lor, de doi muncitori din Sri Lanka. Până la un punct, frica celor 200-300 de locuitori care s-au strâns într-o sală din Ditrău, ca să protesteze contra a doi străini, poate să fie explicată: este vorba despre o comunitate închisă, provenită dintr-o lume mai arhaică, fără contacte directe, serioase şi intense cu lumea. Ceea ce mă întristează pe mine este stimularea acestei reacţii umorale, instinctuale şi xenofobe de către autorităţile laice şi religioase. Mă întreb cum se poate ca un primar din anul 2020, dintr-o ţară a Uniunii Europene, un fruntaş al unui partid politic reprezentat la Bruxelles şi la Strasbourg şi, mai ales, un preot să augmenteze melodrama, asezonată cu lacrimi, Tatăl Nostru, voci voalate de emoţie, cereri de expulzare, somaţii de angajamente ferme de închidere în sine a comunităţii, ca şi cum comuna ar fi ameninţată de un cataclism iminent", afirmă preşedintele Academiei.
Precizând că "nici măcar nu este vorba despre emigranţi, ci despre doi muncitori veniţi să muncească legal, în condiţiile respectării convenţiilor internaţionale în domeniu, la care România este parte", Ioan-Aurel Pop subliniază că "doi muncitori şi nu două sute, deşi chiar şi două sute ar fi trebuit să fie bineveniţi, pe fondul respectării legii", iar "primarul şi omul de partid aveau obligaţia impusă de Constituţia României şi de legile UE să dezamorseze imediat atmosfera încordată - dacă ea se crease cu-adevărat, iar preotul să se gândească la menirea credinţei creştine şi a bisericii, care predică frăţia universală".
"De altminteri, termenul de 'catolic' înseamnă 'universal', iar bisericile creştine susţin că toţi oamenii, creştini şi necreştini, sunt deopotrivă fiii Domnului. (...) Nu pot să nu-mi amintesc un episod de la începutul anilor '90 ai secolului trecut, când, în aceeaşi regiune, două-trei călugăriţe greco-catolice, fondatoare ale unui aşezământ pentru orfani, erau blamate şi aproape expulzate şi acuzate că strică puritatea etnică a locului. Sau, de asemenea, nu pot să uit dialogul cu un fost student de-al meu, emigrat într-un stat vecin şi revenit în vizită la Cluj după 1989. Am aflat că nu o ducea prea bine acolo cu banii şi că nu lucra în domeniul pentru care se pregătise. I-am spus că poate să revină acasă şi că va avea şansa să-şi facă meseria sa de istoric. Răspunsul a fost stupefiant: 'Nu este un avantaj material acolo, dar este unul spiritual, pentru că nu aud în jurul meu decât limba mea maternă!'. Ciudat mod de a judeca, într-o lume aflată în plină mobilitate! Cei doi muncitori nu vorbesc, fireşte, maghiara şi nu-ţi pot folosi aici, la noi, nici limba lor maternă (decât în şoaptă, între ei). Comunică şi ei cu lumea aceasta ostilă, cum pot, în engleză, din câte îmi dau seama", spune profesorul Pop.
Preşedintele Academiei consideră că, deşi "localnicii din secuime nu urmăresc decât televiziunile de la Budapesta", în cazul de la Ditrău "comuna cu pricina se află pe teritoriul României şi trebuie să se supună legislaţiei, moralei şi politicii din statul român".
"Eu ştiu că autorităţile statului ungar actual au o politică restrictivă şi discriminatorie faţă de străini, că au construit ziduri şi garduri la frontiere şi că localnicii din secuime nu urmăresc decât televiziunile de la Budapesta. Dar statul român are o cu totul altă politică şi o cu totul altă abordare a acestui subiect. Iar comuna cu pricina se află pe teritoriul României şi trebuie să se supună legislaţiei, moralei şi politicii din statul român", a mai scris Ioan-Aurel Pop.
