Actualitate
La Institutul Inimii din Cluj morții sunt mutați fictiv de la anestezie și terapie intensivă pe alte secții
În 11 situații din calculatoarele Institutului Inimii pentru Boli Cardiovasculare din Cluj în care, în mod bizar, pacienți sunt mutați de la ATI pe secții și mor. 7 dintre oameni s-au stins după exact 10 minute!
De fapt, e vorba de o mare minciună, pe care o practică multe spitale și care face imposibilă evidențierea rolului infecțiilor nosocomiale în decese și îmbunătățirea situației.
O serie de documente interne ale Institutului Inimii din Cluj-Napoca arată că mai mulți pacienți au fost transferați din secția de terapie intensivă, într-o altă secție a spitalului, cu puțin timp înainte să moară. În 7 din 11 cazuri documentate, mutarea a avut loc cu 10 minute înainte de deces.
Documentele au fost trimise către Libertatea de către un angajat al spitalului, îngrijorat de faptul că acestea mușamalizează realitatea.
În dimineața zilei în care trebuia să fie operat la Institutul Inimii pentru Boli Cardiovasculare „Niculae Stăncioiu” din Cluj-Napoca, un bărbat în vârstă de 69 de ani, internat de 18 zile, a făcut un stop cardio-respirator în baia spitalului. A fost transferat la secția de anestezie și terapie intensivă (ATI), ca să fie resuscitat. Manevrele de resuscitare nu au reușit, iar bărbatul a decedat în secția de ATI. Dar în fișa pacientului din software-ul institutului este notat ca loc al decesului o altă secție: cea de chirurgie cardiovasculară. Apare că bărbatul ar fi fost transferat acolo cu 10 minute înainte să moară. Fișa consemnează transferurile pacientului prin secțiile spitalului, în felul următor:
Ora 7:30: Transfer la secția de ATI
Ora 8:05: Transfer la secția de chirurgie cardiovasculară
Ora 8:15: Decesul pacientului la secția de chirurgie cardiovasculară Doar că acel ultim transfer nu a avut loc.
Un alt pacient a fost transferat virtual pe altă secție la 11:40, iar decesul a survenit 12 minute mai târziu, la 11:52
Într-un alt caz, un pacient a fost transferat pe 28 decembrie la ora 9:30, tot cu 10 minute înainte de deces
O altă fișă: pacient transferat virtual la 18:10, decedat la 18.20
Un alt pacient transferat virtual pe altă secție la ora 8:00 a decedat la 8:10 O altă fisă din software-ul institutului care arată cum decesul în cazul unui alt pacient a survenit la 6:20, la 10 minute de la transferul virtual din secția ATI Într-un alt caz, transferul virtual a fost făcut cu 5 minute, la ora 20:45, înainte de deces, care s-a produs la 20:50 Pacient transferat la 12:20 doar în software-ul institutului, decedat la 12:30 La 19:40, pe 17 ianuarie, a fost înregistrat transferul virtual al unui pacient pe secția de chirurgie cardiovasculară, care a decedat la 19:50 Într-un alt caz documentat, transferul a avut loc pe secția de chirurgie cardiovasculată la ora 8:55, iar decesul a survenit după 4 ore și 10 minute, la 12:05
Un raport al Institutului Inimii din Cluj-Napoca, publicat pe site-ul acestuia, arată că în secția de ATI au avut loc 0 decese, în 2014, 2015 și 2016. Asta în condițiile în care, în întreaga lume, secțiile de terapie intensivă au cea mai mare rată de mortalitate, pentru că acolo ajung pacienții în starea cea mai gravă.
Florin Ioan Crișan, managerul Institutului Inimii, a explicat că, în realitate, majoritatea deceselor au loc în ATI, dar neraportarea lor ține de organizarea secțiilor de ATI. “Nu poți externa pacienți din secția de ATI și, implicit, ei trebuie să se întoacă din secția din care ți-au venit pacienții. Făcându-se externările din secțiile respective, evident că raportările deceselor se fac din secțiile în care se externează”, explică managerul. O documentare Libertatea arată că practica aceasta este comună la toate spitalele din România cu secții de ATI. Software-urile folosite nu permit ca pacienții să fie externați din secțiile de terapie intensivă. Prin urmare, ei trebuie transferați, virtual, în secțiile unde au fost internați ca să moară, birocratic, acolo. Altfel spus, nimeni nu moare la terapie intensivă în România. Pe foaie.
Un studiu amplu publicat în 2014, care a inclus 167 de secții de ATI din 17 țări europene, a arătat că rata de mortalitate în rândul pacienților admiși la secția de ATI a fost de 23,9%.
Familia bărbatului de 69 de ani, decedat în Institutul Inimii din Cluj-Napoca după ce a făcut un stop cardio-respirator în baia spitalului, spune că moartea acestuia “le-a lăsat un dezastru în suflet”. Știau că e grav bolnav, dar cel mai tare i-a amărât că tatăl său a stat 18 zile în spital, așteptând operația. “Statul pe pat, mâncarea proastă, i s-a deteriorat starea”, spune fiul. Până a fost prea târziu. “A fost uitat în spital”, completează acesta.
După moartea acestuia, i-a cerut dosarul medical. A durat “vreo trei zile”, își amintește acesta. Este consemnat că “după stop cardio-respirator a fost transferat pe secția ATI. După 60 de minute de manopere de resuscitare fără răspuns, se declară decesul.” Fișa pacientului din software-ul spitalului arată, însă, că acesta ar fi decedat la secția de chirurgie cardiovasculară. În România, unii pacienți mor în două locuri.
Citește și: Spitalele din Cluj, în top în ceea ce privește infecțiile intraspitalicești
Citește și: Bomba cu ceas din spitale. Cluj, în topul judeţelor cu cele mai multe cazuri de infecţii nosocomiale
