Actualitate
Jurnalul unei clujence bolnavă de coronavirus:„ Ziua în care nimeni nu s-a bucurat să audă că SUNT POZITIVĂ”
O clujeancă a povestit pe contul personal de facebook sentimentul pe care l-a trăit în momentul în care a descoperit că este infectată cu coronavirus.
Jurnalul unei clujence bolnavă de coronavirus
Covid-19 dă fiori tuturor, dar naște și adevărate povești ale unor oameni care nu au avut niciodată nevoie de o internare sau au fost imuni celor mai puternice episoade de gripă.
O clujeancă a povestit pe facebook sentimentele pe care le-a trăit în ziua în care a aflat că este infectată cu Covid-19. Redăm în cele ce urmează episodul 1 din jurnalul postat pe rețelele de socializare.
Jurnal de COVID - Episodul 1
16 aprilie- Ziua în care cuvântul POZITIV mi-a dat de furcă și pentru o vreme a căpătat o conotație tare NEGATIVĂ.
16 aprilie - Ziua în care am început o relație neconsimțită cu dl. COVID, vedeta momentului pe întregul mapamond. Și deși e mare vedetă, am fost lipsită de politețe și nu i-am putut declara "încântată de cunoștință".
16 aprilie - Ziua care cu siguranță rămâne bifată în calendarul cu evenimente al vieții mele.
16 aprilie - Ziua în care toate sentimentele cu putință au vrut să se cuibărească în mintea și sufletul meu, de parcă deranjul din planul fizic nu-mi era de-ajuns.Toate deodată. Și iarăși am fost lipsită de politețe și nu le-am găzduit pe toate. Erau mult prea multe și îmi creau prea mare disconfort. Așa că susținută de cei dragi, am început să le triez.
16 aprilie - Ziua în care nimeni, dar nimeni, nu s-a bucurat să audă că SUNT POZITIVĂ. Și doamne de câte ori am auzit în viața asta "Fii POZITIVĂ". Acuma clar nu mai vreau să aud. Nu în maniera asta.
16 aprilie - Ziua în care am descoperit că am mai mulți prieteni decât credeam.
16 aprilie - Ziua în care atâta m-a intrigat cuvântul POZITIV, încât i-am căutat explicația în DEX
16 aprilie - Ziua în care am văzut o față nevăzută până acum, dar frumoasă a sistemului sanitar din România. Am simțit omenia, bunăvoința, respectul și în același timp încrederea că în felul ăsta TOTUL VA FI BINE.
16 aprilie - Ziua în care grija pentru dragii mei dragi, m-a copleșit și m-a făcut vulnerabilă. Lacrimile noastre s-au războit cu neputința.
16 aprilie - Ziua în care am fost trimisă în vacanță. Una generoasă de două săptămâni. Și este pentru prima dată când urăsc vacanța. Așa vacanță nu doresc nimănui.
16 aprilie - Ziua în care am înțeles că deși nu am consimțit relația cu dl. COVID, mă văd nevoită să mă împrietenesc cu el, pt că se pare că de-acum încolo o să conviețuim împreună. Așa că e musai să avem o relație armonioasă și cumpătată.
Mno, eu am făcut primul pas, sper să simtă și el asta. Sper să-l fac să înțeleagă că la noi aci-n Ardeal, "omu vine, stă o leacă ș-apoi pleacă". Și acuma e momentul ăla când o stat destul și ar fi bine să-și caute cazare prin deșertul Atacama.
Aaaa și era să uit!
16 aprilie - Ziua în care am fost prima oară în viața mea cu ambulanța.
Citește și:
Şoc la Cluj-Napoca! Un COPIL de doar câteva luni, pozitiv la CORONAVIRUS
