Actualitate
Două săptămâni de război în Ucraina, un posibil început al sfârșitului? Sute de civili ucraineni uciși și peste două milioane de refugiați
Azi, 10 martie, se fac două săptămâni de la izbucnirea războiului care a șocat o lume întreagă. În ziua de joi, 24 februarie, Rusia invada Ucraina, provocând ceea ce nimeni nu ar fi putut anticipa: un război cu arme în anul 2022.
Două săptămâni de război în Ucraina.
Pe 24 februarie, la ora 5.30 (4.30 ora României), președintele rus Vladimir Putin anunța la televizor, într-un discurs surpriză, o operaţiune militară în Ucraina, pentru a-i „apăra pe separatiștii” din estul țării. La scurt timp după anunț, forțele militare din țara vecină raportau explozii în Odesa, Mariupol, Harkov, Nipru, Kramatorsk și la aeroportul din Kiev.
La două săptămâni de la începutul invaziei ruse, peste 2,15 milioane de ucraineni s-au refugiat din calea luptelor, plecând în alte ţări vecine.
De asemenea, primarul Kievului a declarat joi, că până în acest moment, jumătate din populația totală a capitalei Ucrainei a parărăsit orașul.
„Din informațiile noastre, unul din doi locuitori din Kiev a părăsit orașul. Aproape două milioane de oameni au plecat până în prezent. Cu toate acestea, Kievul a fost transformat într-o fortăreață. Fiecare stradă, fiecare clădire, fiecare punct de control a fost fortificat”, spune primarul capitalei ucrainene.
Numărul morților ar putea fi mult mai mare decât cel estimat
Până în 7 martie, s-a putut verifica şi documenta faptul că 474 de civili ucraineni şi-au pierdut viaţa în atacurile ruseşti, între care 29 de copii, iar un total de 861 de persoane au fost rănite, între care 44 minori, potrivit celui mai recent bilanţ al Oficiului Naţiunilor Unite pentru Drepturile Omului.
Totuși, se estimează că numărul real de morţi şi răniţi ar fi cu mult mai mare, dat fiind faptul că informaţiile parvin cu dificultate din teren, în special din oraşe precum Mariupol, Volnovaha şi Izium, unde confruntările s-au intensificat şi se vorbeşte despre sute de victime, în plus faţă de numărul anunţat anterior.
Câți militari au murit în război?
În ceea ce privește numărul soldaților ruși care au murit în cele două săptămâni, SUA estimează un număr de aproximativ 6.000 de morţi, iar pe cele ale forţelor ucrainene la 4.000, conform unei surse oficiale de la Washington.
Acest număr al victimelor în rândul trupelor ruse este mult mai mare decât bilanţul dat publicităţii marţi de către generalul Scott Berrier, şeful Agenţiei de Informaţii pentru Apărare (DIA), care evocase în cursul unei audieri în Congresul SUA, între 2.000 şi 4.000 de soldaţi ruşi ucişi în lupte.
Este dificil, totuși, de calculat numărul pierderilor umane în timp real, acesta putând fi de fapt în jur de 3.500, adică mult mai puţin decât 6.000, a avertizat sursa oficială menționată, sub rezerva anonimatului. Dar chiar şi aşa, „este o cifră foarte, foarte semnificativă”, a afirmat acelaşi responsabil, care a comparat-o cu numărul victimelor în unele bătălii din cel de-al Doilea Război Mondial.
Totodată, SUA estimează că între 2.000 şi 4.000 de soldaţi ucraineni au murit în aceeaşi perioadă, împreună cu câteva sute de civili în ţară, conform oficialului citat.
Rusia a recunoscut până acum aproximativ 500 de victime dintre militarii implicaţi în campania din Ucraina, în timp ce guvernul ucrainean estimează numărul soldaţilor ruşi ucişi la peste 11.000, aproape dublu faţă de bilanţul estimat de SUA.
Asaltul trupelor rusești continuă
În cea de-a cinsprezecea zi de război, atacul trupelor rusești continuă încă în Ucraina. În noaptea de miercuri spre joi au fost bombardamente în Ohtîrka, mai multe case fiind lovite. Un băiat de 13 ani și două femei au murit, iar alți cinci oameni au fost scoși de sub dărâmături.
Cu o zi în urmă, rușii au bombardat spitalul de copii din Mariupol, 17 persoane, dintre care și femei gravide, au fost rănite. După acest incident, s-au înregistrat trei morți.
În scopul unor noi negocieri, miniștrii de externe din Rusia și Ucraina s-au întâlnit joi în Turcia, după 15 zile de război, însă discuțiile nu au avansat semnificativ nici de această dată.
Tot din seria încercărilor de a negocia încetarea războiului, cancelarul german Olaf Scholz şi preşedintele francez Emmanuel Macron au purtat joi o discuție telefonică cu liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, căruia i-au cerut o încetare imediată a focului în Ucraina.
În același timp, conform autorităților locale din orașul-port Mariupol, forțele rusești bombardau coridorul umanitar pe unde trebuia să se facă evacuarea civililor din oraș.
„Chiar acum are loc borbardarea aeriană a orașului Mariupol”, a spus, joi, Petro Andriușcenko, consilier al primarului din Mariupol, potrivit CNN. El afirmă că bombardamentele urmăresc distrugerea infrastructurii rutoere și izolarea completă a orașului.
Ucraina, dispusă să cedeze și să renunțe la aderarea la NATO
Ministrul de externe ucrainean Dmitro Kuleba a asigurat joi că ţara sa este dispusă să rămână în afara NATO dacă membrii permanenţi ai Consiliului de Securitate al ONU, inclusiv Rusia, şi toate ţările vecine îi garantează un sistem de garanţii similar celui al NATO.
„Ce mi-a transmis Lavrov este că Rusia îşi va continua agresiunea până când Ucraina îi va îndeplini cererile. Şi această cerere este capitularea, ceea ce nu este acceptabil. Ucraina este puternică, ea luptă, dar în acelaşi timp este dispusă să caute soluţii pentru o înţelegere cu Rusia”, a asigurat Kuleba, la conferinţa de presă după întrevederea cu omologul său rus.
Începutul sfârșitului războiului?
Totodată, armata ucraineană a declarat joi dimineaţa că încetineşte ofensiva Rusiei după două săptămâni de conflict. Statul major ucrainean a anunţat într-un buletin că în unele zone operaţionale unităţile ruseşti şi-au pierdut puterea de luptă şi aduc rezerve.
Și preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski începe treptat să își arate dorinţa de a face compromisuri, pe măsură ce forţele ruse îşi continuă înaintarea: „În orice negociere, scopul meu este să pun capăt războiului cu Rusia. Şi sunt gata de asemenea să fac anumiţi paşi. Se pot face compromisuri, dar ele nu trebuie să fie trădarea ţării mele”.
CITEȘTE ȘI:
