Administrație
Dincolo de strălucire, festivități, trafic și destinații. De ce întârzie dezvoltarea Aeroportului Internațional Cluj?
Dincolo de festivăți, conferințe naționale și internaționale, lansare de noi rute, laude despre creșterea traficului de pasageri, la Aeroportul Internațional Cluj rămân aceleași probleme: întârzierea extinderii pistei, care poate duce la pierderea zborurilor, infrastructura care nu mai face față și eternele dispute cu Consiliul Județean, proprietarul instituției, care întârzie, conștient sau nu, planurile de dezvoltare ale aerogării.
Tort aniversar pasager 2 milioane. Sursă foto Facebook Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj
Traficul aerian de pe Aeroportul Internațional Cluj este în continuă creștere, atingând în 2019, înainte de pandemie, 2.920.862 de pasageri. Iar acest lucru a venit cu un preț: aglomerație la orele de vârf, parcări insuficiente și zone de așteptare din terminalul de plecări care și-au atins capacitatea.
Datele care confirmă creșterile de trafic
La doi ani după pandemie, trafic de pasageri în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2022 a ajuns la 1.060.482 de pasageri, Aeroportul Internațional Cluj ocupând în continuare locul I între aeroporturile regionale din România, respectiv locul 2 în topul aeroporturilor din România, după București.
„În semestrul I al anului 2022 pe aeroportul clujean au operat 8 companii aeriene pentru zboruri regulate și 1 companie aeriană pentru zboruri sezoniere. Traficul total de pasageri pentru Semestrul I a înregistrat o creștere de aproximativ 176%, respectiv de 2,75 ori mai mult față de aceeași perioadă a anului 2021. S-au înregistrat un număr total de 1.060.482 de pasageri față de cei 384.776 pasageri din Semestrul I al anului 2021. Din numărul total de pasageri din 2022, un procent de aproximativ 87% este reprezentat de pasagerii pe zborurile internaționale, iar restul de aproximativ 13% fiind pasageri pe zboruri interne. În baza celor mai recente prognoze, traficul de pasageri înregistrat la nivelul anului 2019 va fi recuperat abia în 2024, deși contextul geopolitic, slăbirea condițiilor economice și situația epidemiologică încă nerezolvată generează o incertitudine semnificativă și riscuri de scădere a traficului. Pe parcursul Semestrului I, de pe Aeroportul Internațional Avram Iancu au fost operate peste 50 de destinații interne și internaționale, asigurându-se conexiuni directe cu 22 de țări”, precizează David Ciceo, directorul aeroportului clujean.
Ce se întâmplă în spatele ușilor închise
Sunt arhicunoscute neînțelegerile dintre Consiliul Județean (CJ) și Aeroportul Avram Iancu, Alin Tișe, președintele CJ Cluj, și David Ciceo, directorul aeroportului, și-au aruncat cuvinte grele de-a lungul timpului, au pornit procese în instanță unul împotriva celuilalt, angajații aeroportului au protestat în nenumărate rânduri față de politica de „sabotaj” dusă de Consiliul Județean împotriva lor.
Dincolo de toate acestea, realitatea rămâne: companiile aeriene amenință cu relocarea zborurilor și spun că, în absența unor investiții în dezvoltarea aeroportului (modernizare terminale, locuri pentru gararea avioanelor etc), acesta nu va mai face față standardelor în industrie, neajunsuri care se vor concretiza în întârzieri ale zborurilor, nemulțumirea pasagerilor, pierderi financiare.
Obiectivele asumate de aeroport
În Raportul de activitate pe Semestrul I 2022 la Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca se menționează ca și obiective: „depășirea crizei cauzate de pandemia Covid și recuperarea traficului aerian de pasageri, conlucrarea cu operatorii aerieni pentru reluarea zborurilor spre cât mai multe destinații din rețeaua de rute a aeroportului, existentă anterior debutului pandemiei, precum și lansarea de noi zboruri, îmbunătățirea calității serviciilor aeroportuare furnizate companiilor aeriene, modernizarea și dezvoltarea infrastructurii”.
Pune sau nu Consiliul Județean Cluj piedici în dezvoltarea aeroportului?
În Raportul de activitate pe Semestrul I 2022 la Aeroportul Internațional Avram Iancu Cluj-Napoca, document trimis Consiliului Județean, membrii Consiliului de Administrație atrag atenția asupra ritmului lent în care se desfășoară dezvoltarea instituției și lasă să se înțeleagă că vina ar aparține Consiliului Județean.
Pista de decolare/aterizare
„Având în vedere că încă din septembrie 2014 s-a realizat recepția la terminarea lucrărilor aferente obiectivului de investiți Pistă decolare-aterizare 3500 metri Etapa I și suprafețe de mișcare aferente, s-a solicitat Consiliului Județean inițiarea unui proiect de hotărâre privind reglementarea situației juridice a acestui obiectiv de investiții. În 2021 Consiliul Județean Cluj a stabilit regimul juridic ca fiind un bun de domeniul public al județului. Hotărârea a fost atacată în contencios administrativ, astfel că, în prezent, nu este stabilit în mod definitiv regimul juridic al acestui obiectiv de investiții. Până la finalizarea înscrierii pistei în evidențele de la cadastru și până la data predării acestui obiectiv de investiții în administrare, aeroportul va înregistra ajustări pentru deprecierea imobilizărilor corporale aflate în funcțiune, având în vedere că exploatarea acestora și faptul că nu s-a calculat amortizarea care să constate uzura lor, datorită nestabilirii până la finalul anului 2021 a regimului juridic al pistei de către Consiliul Județean”, se arată în documentul citat.
Extindere pistă, deviere Șomeș. Rămânem fără zboruri?
Pentru extinderea pistei de decolare/aterizare este necesar a fi realizată devierea râului Someșul Mic și efectuarea exproprierilor.
„Cu toate că în acest moment de pe Aeroportul Internațional Cluj sunt operate zboruri cu aeronave de tip A321, aceste aeronave nu sunt utilizate la capacitate maximă. În cazul în care lucrările de extindere a pistei nu vor fi finalizate într-un timp cât mai redus, există riscul ca întreaga flotă de aeronave A321 care operează în acest moment să fie relocată spre alte aeroporturi care dețin infrastructura necesară. În acest context, extinderea pistei de decolare/aterizare reprezintă unul dintre principalele obiective de dezvoltare a infrastructurii aeroportuare, ținând cont și de intenția Wizz Air (principalul transportator de pe aeroport ca și număr de pasageri) de a înlocui actuala flotă de aeronave de tip A320 cu A321, acestea din urmă fiind mult mai eficiente”, a mai precizat Ciceo.
În raportul de activitate se mai precizează și faptul că „urmare a pandemiei, companiile aeriene și firmele care își desfășoară activitatea în cadrul aeroportului au solicitat amânarea plății facturilor cât și scăderea prețului chiriilor proporțional cu scăderea traficului aerian, ceea ce a avut un impact negativ asupra veniturilor aeroportului și implicit asupra cifrei de afaceri”.
„Sabotaj”?
Documentul citat mai vorbește și despre o „acțiune de sabotaj” din partea Consiliului Județean la adresa aeroportului.
„În februarie 2021, Comisia de recepție a realizat recepția finală la obiectivul de investiții platformă staționare aeronave Apron 4. Ulterior, Consiliul Județean a formulat acțiune în instanță prin care a solicitat anularea procesului verbal de recepție finală, demolarea parțială a platformei Apron 4 și obligarea constructorilor la refacerea porțiunii demolate. Aceasta este o acțiune de sabotaj”.
Ce proiecte a demarat Aeroportul
- Cale de rulare paralelă cu pista
„Având în vedere că principalele căi de rulare care deservesc activitatea operațională la aeroport și platforma Apron 4, respectiv calea de rulare Alfa și Delta, sunt deteriorate din cauza vechimii de peste 50 de ani de exploatare, acțiunii factorilor climatici, a creșterii traficului aerian este necesară construirea unei căi de rulare paralele cu pista. Pentru realizarea acestui obiectiv de investiții a fost semnat un contract de finanțare în valoare totală eligibilă de 23.657.606 lei prin Programul Operațional Inftrastructura Mare POIM 21014 – 2020. În Semestrul I a fost continuată execuția lucrărilor aferente etapei I din cadrul acestui obiectiv de investiții, iar în luna iunie a fost efectuată recepția parțială a lucrărilor pentru a putea fi date în exploatarea elementele deja realizate”, transmit reprezentanții aeroportului.
- Extindere terminal pasageri plecări
În anul 2019, înainte de pandemia COVID, traficul de pasageri pe aeroportul clujean era de 2.920.862 de pasageri și genera aglomerarea zonelor de așteptare din cadrul terminalului plecări în special în perioada orelor de vârf, când erau programate mai multe zboruri concomitente.
„Având în vedere că după pandemie se estimează că traficul de pasageri va reveni la nivelul anului 2019 în aproximativ 3-5 ani, este necesară extinderea terminalului plecări pentru a putea asigura procesarea pasagerilor în condiții corespunzătoare în conformitate cu standardele existente. Au fost finalizate și recepționate toate expertizele tehnice la terminalul plecări necesare elaborării studiului de fezabilitate, s-a obținut certificatul de urbanism și s-au urmărit atât obținerea tuturor avizelor și acordurilor solicitate prin acesta cât și a finalizării documentației în faza studiului de fezabilitate”, mai precizează raportul de activitate.
Top 10 destinații regulate de pe Aeroportul Cluj
București Otopeni – 137.437 pasageri
Londra Luton – 117.372 pasageri
Munchen – 52.360 pasageri
Barcelona – 42.054 pasageri
Milano Bergamo – 41.658 pasageri
Paris Beauvais – 40.070 pasageri
Madrid – 33.551 pasageri
Roma Ciampino/Fiumicino – 30.428 pasageri
Bruxelles Charleroi – 29.582 pasageri
Istanbul – 29.462 pasageri
Top 10 țări de destinații regulate pe Aeroportul Cluj
Marea Britanie – 168.361 pasageri
Spania – 146.648 pasageri
Germania – 138.748 pasageri
România – 138.131 pasageri
Italia – 125.155 pasageri
Franța – 80.951 pasageri
Turcia – 31.405 pasageri
Belgia – 29.582 pasageri
Olanda – 29.025 pasageri
Irlanda – 28.571 pasageri
CITEȘTE ȘI:
