Administrație
Activiștii civici, petiție pentru coridor verde-albastru și conservarea patrimoniului industrial de pe platforma Carbochim
Activiștii de mediu din cadrul mai multor asociații clujene au trimis o scrisoare deschisă prin care cer implementarea corectă a coridorului verde-albastru la Someș și valorificarea patrimoniului industrial de pe amplasament.
Activiștii civici, petiție pentru coridor verde-albastru și conservarea patrimoniului industrial de pe platforma Carbochim. FOTO: SOS Cluj
Mai multe asociații clujene cer, printr-o scrisoare deschisă, ca planul urbanistic zonal (PUZ) de restructurare urbanăa a platformei industriale Carbochim „să respecte prevederile legale și documentațiile de urbanism”.
Printre organizațiile semnatare se numără Asociațiile MiniMass (Someș Delivery), Societate Organizată Sustenabil (SOS Someșul nostru), Clubul de Cicloturism Napoca, Clujul Sustenabil și DoCoMoMo România.
„(…)cerem în numele organizațiilor semnatare din atașament ca PUZ de restructurare urbană Carbochim, o investiție estimată la aproximativ jumătate de miliard de euro, să respecte prevederile legale și documentațiile de urbanism. După analizarea documentației supuse consultării publice „PUZ de restructurare urbană (platformă industrială Carbochim)”, am identificat două aspecte pe care le consideră critice în raport cu documentațiile și strategiile de rang superior care definesc direcțiile majore de dezvoltare ale zonei:
- Implementarea deficitară a coridorului verde-albastru la râul Someș.
- Prezervarea și valorificarea insuficientă a patrimoniului industrial valoros existent pe amplasament”, au transmis semnatarii, într-un comunicat de presă.
Civicii clujeni susțin că spațiul verde propus prin PUZ este mai mic decât cel prevăzut în planul urbanistic general (PUG), iar procentul de ocupare a terenului - mai mare. PUG propune 30% spațiu verde pe sol natural, PUZ Carbochim propune de 12 ori mai puțin. Procentul de ocupare a terenului (POT) propus pentru acest UTR este de 5 ori mai mare decât cel stabilit prin PUG pentru UTR Ve (5% față de 1%).
„PUZ-ul realizat de dezvoltatori imobiliari permite construirea în front continuu la Someș în ciuda restricțiilor din PIDU Someșul Mic: «5.6. Se interzice placarea coridorului râului cu clădiri. Frontul propus va fi fragmentat pentru a se permite coridoare verzi sau publice, cu acces spre râu, obținându-se un spațiu liber, neobstrucționat de construcții, de minim 40% din frontul stradal aferent». și «5.16. Pentru a asigura varietate și o dinamică a fronturilor, acestea nu vor depăși lungimea de 70 m»”, mai arată activiștii.
Înălțimea construcțiilor, cu 20 de metri peste clădirea Maurer
Semnatarii petiției mai arată că, potrivit PUZ-ului, înălțimea maximă a clădirilor poate fi de 95 de metri, adică cu 20 de metri mai înalte decât clădirea Maurere din Piața Abator.
„Înălțimea maximă a clădirilor conform PUZ este de 95 metri, ceea ce înseamnă că zgârie-norii propuși pot fi mai înalți cu 20 de metri decât clădirea Maurer din Piața Abator. Având în vedere cele descrise (…), semnatarii prezentei adrese solicită administrației publice locale, Consiliului Județean, Agenției de Protecția Mediului Cluj, Comisiei Zonale a Monumentelor Istorice Cluj dispunerea adaptării și completării documentației «PUZ de restructurare urbană (platformă industrială Carbochim)», prin următoarele:
- Asigurarea unei fâșii verzi, amenajate pe sol natural, în lungul malului drept al Someșului, cu o lățime minimă de 30 metri de la limita de proprietate, care să includă elemente de mobilitate pietonală și velo, racordate rețelei stradale existente și viitoare din amonte și din avalul zonei, fâșie care să valorifice și să extindă vegetația valoroasă existentă astăzi pe acest tronson de mal.
- Integrarea prevederilor din PUG și din Master planul pentru Someș în propunerea pentru restructurarea Platformei Carbochim.
- Elaborarea, de către o comisie independentă de specialiști în patrimoniu industrial, a unui studiu riguros asupra fondului construit existent pe amplasament, în vederea identificării elementelor de patrimoniu industrial și a posibilităților de valorificare a acestora.
- Integrarea concluziilor studiului menționat în propunerile de restructurare urbană a zonei, prin conservarea, reabilitarea și refuncționalizarea clădirilor de patrimoniu industrial”, se mai arată în documentul transmis presei.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
