Administrație
Ce părere au clujenii despre metrou? Opinii pro și contra în comunitate. Are nevoie Clujul de un asemenea proiect?
Nu e de mirare că primarul Emil Boc a numit metroul „proiectul secolului la Cluj”, acesta fiind probabil cel mai controversat subiect aflat pe buzele clujenilor. În timp ce unii îl consideră nerealist, inutil ori prea costisitor pentru un oraș precum cel de pe Someș, alții îl văd ca pe o investiție care va duce municipiul la un alt nivel.
Metroul, cel mai controversat subiect al Clujului.
Săptămâna aceasta, studiul de fezabilitate al metroului a fost aprobat aproape în unanimitate de consilierii clujeni locali, în cadrul unei ședințe extraordinare a forului administrativ în care timp de aproximativ două ore a fost dezbătută utilitatea proiectului.
Deși obiectivul nu este printre cele mai agreate de comunitatea clujeană, primarul Emil Boc a insistat că acesta vizează dezvoltarea Clujului pe termen lung, pentru următoarele generații de clujeni și i-a îndemnat pe consilieri să voteze adoptarea proiectului care prevede studiul de fezabilitate al metroului pe aceste considerente.
O parte dintre clujeni consideră proiectul benefic pentru oraș
Într-o postare recentă, Dragoș Vana, clujean și fondator graphs.ro, și-a arătat susținerea față de proiectul metroului la Cluj. Luând în considerare atât plusurile cât și minusurile aduse de un obiectiv de o asemenea amploare, Vana este totuși de părere că este o chestiune ce ține de viziune și că proiectul este unul atât de contestat deoarece „românii nu sunt obișnuiti ca cineva să gândească pe termen lung și nu pot înțelege de ce te-ai apuca de un lucru înainte să fie nevoie de el”.
Dragoș Vana a declarat pentru Monitorul de Cluj că, deși pe termen scurt șantierul va aduce blocaje în traficul din oraș, pe termen lung, metroul va contribui la o imagine pozitivă a municipului, dar nu numai.
„Pe lângă evidenta fluidizare a traficului și o îmbunătățire a transportului în comun, eu personal consider că acest proiect va aduce un prestigiu orașului. Ca minus, pe termen scurt, este probabil ca șantierul să ducă la blocarea traficului în anumite zone până la finalizarea proiectului. Evident, ulterior, la fel cum a declarat și primarul Emil Boc, s-ar putea să fie nevoie de o subvenție pentru menținerea lui în funcțiune, în caz că nu este profitabil”, a explicat clujeanul.
În ceea ce privește un alt aspect discutat intens de clujeni, și anume lipsa unei consultări a populației, Vana a precizat că o acțiune mai amplă precum un referendum local în acest sens ar întârzia și mai mult demararea proiectului și ar implica cheltuieli în plus: „Nici în cazul construcției aeroportului sau a autostrăzilor (câte avem) nu a fost cazul de referendum pentru a se lua decizia. Cum ar fi fost ca oamenii să voteze împotriva modernizării aeroportului și astfel să blocheze dezvoltarea întregului oraș?!”.
Riscurile aduse odată cu proiectul, echilibrate cu beneficiile
El consideră că proiectul nu este unul lipsit de riscuri, însă fiecare obiectiv vine „la pachet” cu anumite incertitudini, în special în plan financiar. Acest lucru depinde însă de abilitatea administrației locale de a găsi și accesa fonduri care să permită bunul mers al lucrărilor, spune clujeanul Dragoș Vana.
„Este un proiect vizionar care are nevoie de susținerea noastră a clujenilor și care cred că ne va aduce beneficii pe termen lung, unele dintre ele greu cuantifiabile acum. Altfel va fi văzut un oraș modern cu o infrastructură bine pusă la punct de către investitorii străini, turiști, etc. Românii nu sunt obișnuiti cu proiectele de viitor și sunt sceptici când vine vorba de acestea, acuzând tot timpul autoritățile că nu vor putea duce la bun sfârșit ceva ce au început. Într-adevăr, în multe cazuri acesta este adevarul, dar dacă există un oraș în România care poate să realizeze un astfel de proiect «mamut», chiar în pofida multelor probleme care cu siguranță vor apărea, atunci acela este Clujul”, a mai spus Vana.
Metroul, contestat de unii clujeni
Părerea acestuia vizavi de proiectul metroului nu a rămas fără intervenția unor persoane care nu îi împărtășesc viziunea, clujeanul Andi Daiszler, fondatorul festivalului Lights On, precizând în cadrul unei postări pe Facebook a lui Dragoș Vana, care sunt neajunsurile unui asemenea proiect la Cluj.
„E o mare diferență între a face ceva și a face ceva bine. Avem o sumedenie de exemple de «așa nu» la Cluj, că nici nu știu de unde să încep. E absurd să credem că un metrou va rezolva ceva în amalgamul de lucruri prost construite numit Cluj”, a spus Daiszler.
Astfel, el a amintit proiecte din zona Clujului precum autostrada Transilvania, centura Cluj-Napoca-Vâlcele-Apahida, aeroportul sau Centura Metropolitană, pe care le consideră ineficient realizate.
„E necesar metroul? Poate, hai să zicem că poate. E bun traseul în paralel cu DN1? Nu. Toate exemplele europene îți spun că e prost. Ne uităm la Roma și vei vedea că nici un traseu de subteran nu dublează unul de suprafață, că mai faci un X, un Z, ca să-i duci pe oameni unde trebuie să ajungă. Aș putea băga mâna în foc că mulți floreșteni nu trebuie să ajungă în Centru, ci poate la Tetarom, halele din Baciu, Zorilor și așa mai departe. Dar indicii de mișcare a populației nu fac parte din studiu, curios, nu?”, a precizat Andi Daiszler.
Neclarități și în rândul consilierilor locali
Și consilierul local din partea USR-PLUS Alexandra Oană, care deși a votat favorabil alături de colegii de partid studiul de fezabilitate al metroului, a ridicat constant câteva probleme legate de proiect, păreri menținute chiar și după acordarea votului din Consiliul Local.
„Cum va arată traficul în oraș și calitatea vieții în Cluj-Napoca pe perioada șantierului, având în vedere că ne lipsesc centurile ocolitoare care să preia traficul, odată ce zona centrală va fi blocată? Avem capacitatea de implementare a acestui proiect mamut? S-a spus că planul de achiziții prevede și asigurarea consultanței, dar nu ni s-au dat mai multe detalii legate de cine va furniza consultanța. Cât de sigură e finanțarea pentru acest proiect? În momentul de față costurile metroului au urcat la 1.7 miliarde de euro, după ce în studiul de prefezabilitate se vehicula 1 miliard de euro și nu avem nicio garanție că suma nu va crește și mai mult”, sunt câteva dintre problemele ridicate de consilier.
De asemenea, Oană a menționat aspectul respctării termenelor, precizând că cele 300 de milioane de euro vor putea fi accesate prin PNRR doar cu condiția realizării a 50% dintre contractări până în 2022 și 100% din contractări până în 2023.
CITEȘTE ȘI:
