Administrație
Canalul Morii, „sufletul” Clujului. Cursul de apă, în prim-planul mai multor proiecte ale Primăriei Cluj-Napoca - GALERIE FOTO
De sute de ani, Canalul Morii este o emblemă a Clujului, servind, de-a lungul veacurilor, nevoilor clujenilor.
Canalul Morii, „sufletul” Clujului. Cursul de apă, în prim-plan în mai multe proiecte ale Primăriei Cluj-Napoca - GALERIE FOTO
Canalul Morii se întinde pe o distanță de 7,2 kilometri, existând în forma sa actuală din secolul al XVI-lea. În prezent, Canalul Morii prezintă un imens potențial turistic și de agrement, într-un oraș aflat în nevoie disperată de spații verzi și „oaze de liniște”.
Canalul a fost investit și cu o funcție industrială, alimentând 12 mori construite de-a lungul cursului său, după cum arată un clujean în grupul de Facebook Amintiri din Vechiul Cluj. De aici i se trage și numele care a rămas neschimbat până astăzi.
Clujenii au cerut în ultimii ani tot mai des amenajarea malurilor Canalului Morii ca spațiu verde și de recreere, mai ales în acele porțiuni din oraș unde a fost neglijat - fie nu a mai fost întreținut și curățat, fie a fost acoperit în secolul trecut și dat uitării. În cadrul procesului de bugetare participativă din 2019, un proiect pentru reamenajarea Canalului Morii a fost câștigător, inițiatorii proiectului propunând demararea unui studiu de fezabilitate urmat de execuția lucrării pentru readucerea sa la un stadiu decent. Inițiatorul arăta atunci că „ zonele arată ca și cum ar fi părăsite, gunoaie predomină în albie, mâlul este depus peste tot, copacii și buruienile sunt crescute haotic”.
În prezent, proiectul figurează pe site-ul primăriei ca fiind cuprins într-un proiect mai amplu al primăriei, după ce, vreme de doi ani, proiectul a stagnat, cu toate că primarul Emil Boc și-a exprimat aprecierea față de inițiativă.
Canalul va fi descoperit în două zone din oraș
Două proiecte, aflate în prezent în lucru la Primăria Cluj-Napoca au ca scop descoperirea unor porțiuni ale Canalului Morii: proiectul de modernizare a Parcului I. L. Caragiale și proiectul de revitalizare a străzii Argeșului și a celor adiacente.
Primăria Cluj-Napoca are în plan introducerea parcului I.L. Caragiale și a patrimoniului natural și arheologic de aici în circuitul turistic integrat al oraşului. Prezenţa Canalului Morii, al doilea curs de apă ca importanță din municipiu, precum și prezenţa unor clădiri istorice în zonă vor transforma noul parc în oaza verde din mijlocul orașului.
Arhitecții au propus decopertarea Canalului Morii, care traversează o parte din parc și curge de-a lungul trotuarului de pe strada George Barițiu, aceasta fiind cea mai drastică schimbare propusă în proiectul de modernizare.
„Acest scuar este unul pe care mulți nu îl cunosc, dar el este depozitul unor valori patrimoniale extraordinare din oraș. El se află într-o poziție foarte interesantă, la limită cu orașul fortificat. Una dintre clădirile morii se afla în proximitate. Canalul a făcut parte mult timp din imaginea străzii Barițiu și, chiar dacă imaginea a evoluat în timp, relația Canalului cu parcul a fost strâns legată. Propunem descoperirea Canalului Morii, acolo unde este permis, fără a afecta traficul de pe strada Barițiu. Se poate continua pe bandă circulația bicicletelor și proiectul permite prelungirea ei. Dispare trotuarul deocamdată, în formula cunoscută, dar am gândit un nou traseu pietonal, de cealaltă parte a canalului”, a arătat arhitectul Vlad Rusu.
Un alt aspect important care se va schimba este desființarea gardurilor vii care împrejmuiesc astăzi spațiile verzi din parc. Cele două monumente care există în Parcul Caragiale, respectiv bustul scriitorului Ion Luca Caragiale și Monumentul Victimelor Holocaustului vor rămâne în parc, urmând să fie mai bine puse în valoare prin intermediul mobilierului urban și a iluminatului.
Destinația parcului se va schimba, din spațiu de promenadă și pentru practicarea sporturilor extreme (skating), în spațiu de relaxare și repaus, respectiv obiectiv turistic, odată cu scoaterea la suprafață a descoperirilor arheologice din zonă. Se va face, de asemenea, o marcare a zidului medieval pe un traseu estimativ, care va separa parcul în două zone: una amenajată cu padiment de nisip, care va permite scurgerea apei și o zonă verde, dispărând alveolele îngrădite.
Parcul I.L. Caragiale figurează pe lista investițiilor planificate de primărie în 2022 la secțiunea „proiecte în derulare în 2022, cu finalizare în anii următori”, având ca termen de finalizare luna iunie a anului 2023.
Dispar chioșcurile pe de strada Argeșului
Un alt proiect al municipalității vizează modernizarea clădiri Liceului Teoretic Nicolae Bălcescu și odată cu aceasta, revitalizarea zonei străzii Argeșului cu străzile adiacente. O veste bună este că toate chioșcurile inestetice de pe strada Argeșului vor fi dărâmate după expirarea contractelor de concesiune, în următorii ani, urmând ca aici, o porțiune a Canalului Morii să fie descoperită.
„Pe Canalul Morii avem câteva chioșcuri care nu își mai au sensul acolo, pe strada Argeș. Avem un contract de concesiune acolo, va trebuie să expire termenele, sunt termene diferite, sunt vreo zece contracte încheiate în ultimii 20-25 de ani. Urmează ca acestea să expire în următorii ani. Noi pregătim proiectul, astfel încât când acestea vor expira, să avem totul pregătit și contractele de finanțare pregătite, astfel să putem da drumul la modernizarea liceului și a străzilor adiacente. Canalul Morii va fi descoperit pe strada Argeșului și va fi integrat în sistem”, a declarat viceprimarul Dan Tarcea, în vara anului trecut.
Și acest proiect figurează pe lista investițiilor cu implementare multianuală derulate în prezent de primărie.
Primul parc pe Canalul Morii
Primul proiect pentru amenajarea unui parc cu tematica apei pe Canalul Morii este dezvoltat în zona Parcului Rozelor. Indicatorii tehnico-economici pentru obiectivul de investiții au fost aprobați de consilierii locali în primăvara anului 2021, lucrările fiind estimate la 32.636.355 lei cu TVA. În prezent, și acest proiect figurează pe lista investițiilor ca multianuale.
Suprafața spațiului verde care va fi amenajat prin acest proiecte este de 23.205 mp, suprafața totală a amenajărilor pietonale este de 7.945 mp, iar suprafața totală plantată este de 18.749 mp. Vor fi amenajate 136 de parcări de biciclete sau trotinete și șapte stații de încărcare pentru biciclete și trotinete electrice, dar și două chioșcuri comerciale.
Proiectul privind reamenajarea spațiului verde din zona Canalului Morii – tronsonul din apropierea Parcului Rozelor a fost realizat de arhitecții de la Planwerk. Acesta urmărește crearea unui loc în care clujenii să vrea să își petreacă timpul liber. În prezent, zona este un spațiu neamenajat, ce poate fi pus la dispoziția clujenilor ca un parc „de vis”. Culoarul Canalului Morii are un „potențial remarcabil”, datorită vegetației abundente, topografiei specifice și zonelor învecinate pe care le-ar putea lega, potrivit proiectului de hotărâre.
În zonă vor fi amenajate: un loc de joacă, o zonă pentru evenimente la scară redusă, locuri de odihnă și multe altele.
„Proiectul urmărește generarea unui spațiu public prin valorificarea și completarea pe alocuri a resurselor naturale existente. Intervențiile asupra topografiei terenului vor fi minimale, urmărindu-se accesibilizarea principalelor trasee și legături cu zonele învecinate. Sunt propuse un pod în zona intrării în Parcul Rozelor, o alee suspendată în zona unde terenul este străpuns de izvoare locale și un pachet de trepte amplasat pe taluzul dinspre zona de locuințe. Aleea de pe malul stâng va avea un caracter urban mai evident, iluminată și dotată corespunzător. Pe segmentul din zona blocului aleea va căpăta un aliniament de plopi către apă, cu rol de perdea verde ce închide sau gerenează perspective și atmosfere pe traseu.
De-a lungul traseului de pe malul drept vor fi inserate, acolo unde geometria spațiului o permite, diferite funcțiuni compatibile și complementare prezenței apei (un loc de joacă, o zonă pentru evenimente la scară redusă, locuri de odihnă). Gradene și trepte din piatră sunt introduse punctual pe ambele maluri, cu rol de a atrage trecătorii către apă, dar și cu rol de consolidare locală. Desființarea gardurilor către Parcul Rozelor, integrarea și amenajarea unei zone de legătură cu acesta este una din măsurile cu impact major asupra percepției spațiale. O funcțiune prezentă și astăzi, propusă spre păstrare, dar reinterpretată în funcție de nevoile comunității, este cea de grădini urbane”, se arată în proiect.
Aleea care urcă spre zona de locuințe ajunge la câteva terase unde vor fi amenajare puncte de belvedere, fiind perspective largi către Someș, cartierul Grigorescu și Pădurea Hoia. De asemenea, sunt gândite din loc în loc trepte care să asigure accesul la apă.
CITEȘTE ȘI:
