Economie
Comisia Europeană a redus drastic estimările privind creșterea economică a României: deficit bugetar de 8% din PIB și avans economic de doar 1,4%
Comisia Europeană prognozează un deficit bugetar de 8% din PIB în cazul României, peste ținta asumată de Guvern, și un avans economic modest de doar 1,4%.
Încetinire accentuată a creșterii economice. Gaura din buget se adâncește |Foto: monitorulcj.ro
Prognoza de toamnă a executivului european reflectă rezultatul derapajelor fiscale și a cheltuielilor excesive ale Guvernului, situația în care economia României va înregistra o creștere modestă până la finalul anului, iar deficitul bugetar se va accentua substanțial.
Încetinire accentuată a creșterii economice. Gaura din buget se adâncește
Comisia Europeană a redus la 1,4%, de la 3,3% anterior, estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, din cauza contribuţiei negative a exporturilor la avansul PIB şi a avertizat, totodată, că deficitul guvernamental va urca până la 8% din PIB în 2024 şi va rămâne la un nivel ridicat, de 7,9% din PIB în 2025 din cauza creşterii rapide a cheltuielilor guvernamentale, conform previziunilor economice de toamnă publicate vineri de Executivul comunitar.
CITEȘTE ȘI:
Avertismentul Consiliului Fiscal: România are absorbție zero de fonduri europene din bugetul multianual al UE. „Riscuri asupra stabilității macroeconomice și financiare a țării”.
În prognoza publicată în primăvara acestui an, Comisia estima că economia României va înregistra un avans de 3,3% în acest an, urmat de unul de 3,1% în 2025. În documentul publicat vineri, însă, CE precizează că ritmul de creştere a economiei româneşti va încetini până la 1,4% în acest an, urmând a accelera uşor până la 2,5% în 2025.
„Pe parcursul anului 2024, producţia industrială, construcţiile, IT-ul şi transporturile au încetinit din cauza diminuării cererii externe din partea principalilor parteneri comerciali ai României, a creşterii rapide a salariilor şi a preţurilor ridicate la energie. În acelaşi timp, vânzările cu amănuntul au crescut puternic, pe măsură ce veniturile disponibile au crescut într-un ritm rapid. Cu toate acestea, consumul privat dinamic a fost contracarat în mare parte de contribuţia negativă la creşterea PIB-ului a exporturilor, în timp ce creşterea investiţiilor private a fost moderată de incertitudinea din jurul preconizatelor măsuri de consolidare fiscală. Ca urmare, se estimează că avansul economic real va încetini la 1,4% în 2024, de la 2,4% în 2023. O revenire graduală a cererii externe şi a exporturilor, o nouă relaxare a condiţiilor financiare, consumul privat rezistent şi o accelerare a investiţiilor private vor duce la creşterea PIB-ului cu 2,5% în 2025 şi cu 2,9% în 2026”, potrivit raportului publicat de Comisia Europeană.
CITEȘTE ȘI:
Lipsa de reforme din România, criticată dur de Comisia Europeană. „Dezechilibre excesive, pe fondul unei acțiuni politice slabe”. Riscuri privind suspendarea fondurilor.
Pe de altă parte, conform noilor previziuni, deficitul guvernamental al României este prognozat să ajungă la 8% din PIB în 2024 şi să rămână la un nivel ridicat, de 7,9% din PIB în 2025. Comparativ, în primăvară, Bruxelles-ul estima că deficitul guvernamental ar fi urmat să ajungă la 6,9% din PIB în 2024 şi la 7% din PIB în 2025.
„Se estimează că deficitul guvernamental al României va ajunge la 8% din PIB în 2024, mult mai mare decât cel din 2023 (6,5% din PIB). Deficitul peste aşteptări reflectă o creştere foarte rapidă a cheltuielilor guvernamentale, în principal din cauza majorării salariilor în sectorul public, a cheltuielilor cu bunuri şi servicii şi a transferurilor sociale, inclusiv a pensiilor. De asemenea, reflectă o creştere uşor mai lentă a veniturilor din cauza activităţii economice mai slabe decât se aştepta. Deficitul este prognozat să rămână ridicat atât în 2025, cât şi în 2026.
În 2025, costul pe termen scurt al reformei pensiilor şi o creştere suplimentară a cheltuielilor cu dobânzile (2,2% din PIB în 2026, faţă de 1,4% din PIB în 2022) sunt aşteptate să menţină creşterea cheltuielilor guvernamentale la un nivel ridicat", se arată în raportul publicat vineri de Executivul comunitar.
Inflația scade, dar prețurile rămân ridicate
În același timp, inflaţia este aşteptată să continue să scadă în România, de la o medie de 10% în 2023, până la aproximativ 5,5% în 2024. Totuşi, presiunile asupra preţurilor rămân ridicate, din cauza cererii interne puternice, pe fondul majorării salariilor şi pensiilor. Potrivit Comisiei Europene, indicele armonizat al preţurilor de consum va continua să scadă şi, în cele din urmă, va ajunge în intervalul ţintă al BNR, 2,5% plus/minus un punct procentual, însă abia la finalul lui 2026.
În cel mai nou raport „World Economic Outlook”, publicat recent, Fondul Monetar Internaţional (FMI) a revizuit în scădere la 1,9% estimările privind avansul economiei româneşti în acest an, de la 2,8% cât prognoza în aprilie.
La Bucureşti, în luna septembrie, Comisia Naţională de Strategie şi Prognoză (CNSP) a modificat în scădere la 2,8%, de la 3,4% anterior, proiecţia de creştere economică pentru anul acesta, Produsul Intern Brut urmând să se cifreze la aproape 1.769 miliarde de lei.
Citiți monitorulcj.ro și pe Google News
CITEȘTE ȘI:
