Economie
România, vândută la metru pătrat. Cine ne cumpără pământurile şi de ce Clujul nu este important pentru străini? “Porţiunea până la Reghin e Teleormanul Clujului”
Un studiu comandat de parlamentarii europeni arată că străinii au ajuns să controleze până la 40% din terenul arabil al României. Printre marii proprietari sunt cetăţeni libanezi, conţi austrieci, bănci şi companii de asigurări. Un conferenţiar de la Universitatea de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară (USAMV) Cluj atrage atenţia că asistăm la “acapararea ţării pe timp de pace”.
România este unul dintre statele care au vândut cele mai mari suprafeţe străinilor.
Potrivit studiului (în care se menţionează că România nu are date oficiale despre acest fenomen, autorii folosind date obţinute din diverse alte surse), în jur de 20%-30% din terenul arabil al ţării aparţine cetăţenilor străini din UE, în timp ce alte 10% aparţin unor persoane rezidente în alte state decât cele UE.
“Legea 17/2014 este cea mai permisivă lege din România, permite oricărui străin să cumpere teren nelimitat. Este dezastruos pentru viitorul copiilor noştri. În Franţa sau în Germania doar 1% din suprafaţa ţării e cumpărată de străini. Noi nici măcar nu ştim procentul de pământ vândut. Creează probleme de siguranţă naţională. S-a accentuat vânzarea de pământ la un nivel la care ne pierdem suveranitatea ca ţară. Se cumpără pământurile cele mai valoroase, cu preponderenţă cele din Câmpia de Vest, Bărăganul şi Câmpia de Est. Se cumpără pe frontieră, iar în faza a doua se va trece la deal şi la munte” atrage atenţia Avram Fiţiu, conferenţiar la USAMV.
Se cumpără pământ cu hectarul, îl vinzi cu trenul
Fiţiu spune că împreună cu alte federaţii de agricultori a făcut demersuri pe la Guvern, Ministerul Agriculturii să stopeze acest fenomen, fără succes însă.
“Guvernanţii ne spun că străinii «nu pleacă cu pământul». E falsă abordarea. În Vaslui se cumpără pământ cu hectarul şi se vinde cu trenul. Sunt nişte băieţi deştepţi din Israel. Au cumpărat 5000 de hectare şi îl duc cu vagonul, pământul pleacă, dar pleacă partea fertilă, noi rămânem cu roca. Când ai o clasă politică iresponsabilă, tu nu ştii cine se ascunde în spatele cumpărătorului, care ţară. E un fenomen speculatoriu unde fonduri speculante joacă interesele politice. Vorbim de interese de acaparare a unui teritoriu pe timp de pace. Este un fenomen politic al unei ţări aliate care a pus ochii pe teritoriul tău”, a mai spus profesorul clujean.
El spune că italienii sunt campioni la cumpărarea de teren, în special în Banat. Urmează ţările mici care nu au pământ, Olanda, Belgia, Luxemburg, unde un metru pătrat de pământ ajunge şi la 80.000 de euro.
De ce Clujul este ferit. Deocamdată
Potrivit lui Fiţiu, Clujul este un judeţ montan care nu este prima prioritate a străinilor.
“Aici străinii sunt interesaţi doar de concesiune. Dau exemplul unei investiţii fotovoltaice într-o comună montană. Se ia în concesiune 1000 de hectare, vaca iese de pe păşune, nu va mai produce lapte, ci curent electric. În Europa sub sistemele fotovoltaice vaca şi oaia sunt compatibile, la noi le pun pe sol să nu îi coste mult şi scot animalele de pe păşuni. Unde a început jocul acesta ? La câmpie şi înspre zona săracă a judeţului, spre Mociu până la Reghin, unde am terenuri mai pretabile pentru agricultură. Panta nu este foarte mare, sărăcia e foarte mare, nu este concurenţă că agricultorii să vină să cumpere pământ. Se cumpără de fapt pe o hartă a sărăciei. Porţiunea până la Reghin e Teleormanul Clujului, este o zonă de o sărăcie lucie”, este de părere Fiţiu.
Atitudine sinucigaşă
Împreună cu federaţiile de agricultori, Fiţiu cere un moratoriu pentru suspendarea vânzării pământului către străini
“Să se suspende pe o perioadă de 6 luni de zile timp în care România să îşi inventarieze toate resursele care i-au mai rămas şi să-şi inventarieze toate tehnicile ilegale prin care s-a acaparat pământ românesc. Vorbim de o suspendare provizorie unde să îţi faci o politică de supravieţuire a naţiei ca să vezi dacă şi ce ţi-a mai rămas, poţi să supravieţuieşti şi mai cerem modificarea Legii 17 prin adaptarea ei la exigenţele Uniunii Europene cu aceleaşi criterii ca şi în Germania, Austria, Franţa. Noi nu am avut o lege de protecţia a ţării ca afară. Nicio ţară în jur nu-şi permite o astfel de atitudine sinucigaşă. România face un joc extrem de periculos, fragilizează securitatea Europei. Cel mai bun model pe care ar trebui să îl preluăm este cel ungar, să stopăm acest fenomen de acaparare speculativ”, a mai spus acesta.
Cine este Avram Fiţiu
Potrivit CV-ului, Fiţiu este cadru didactic la USAMV Cluj, fost preşedintele Agroecologia (asociaţie formată din fermieri, ingineri agronomi şi horticultori), fost secretar al Federaţiei Naţionale pentru Agricultură Ecologică, director cabinet secretar de stat în Ministerul Agriculturii şi fost director de cabinet al ministrului Dacian Cioloş în Ministerul Agriculturii.
