Economie

Noi adepţi ai exploatării aurului din România

<p /><img src="documente/stories/08_august/24_ziua/08 gold-bars-for-sale1.jpg" border="0" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Preţul aurului care atinge record după record a readus în atenţia demnitarilor oportunitatea exploatării zăcămintelor de aur.

Posibilitatea utilizării aurului de la Roşia Montană, precum şi a celui din încă două zăcăminte pentru consolidarea rezervelor naţionale, pe fondul creşterilor record ale preţului aurului, a determinat susţinerea proiectelor de exploatare a metalului preţios de către preşedintele Traian Băsescu.

Uncia de aur a atins marţi dimineaţă un nou maxim, depăşind pentru prima dată în istorie pragul de 1.900 de dolari pentru o uncie, în cursul tranzacţiilor derulate la bursa de la Hong Kong.

De ce susţine preşedintele Roşia Montană?

Traian Băsescu a declarat, în cadrul unui interviu acordat TVR-ului, că susţine proiectul Roşia Montană din motive pragmatice şi nu sentimentale, în contextul în care monedele au probleme de stabilitate, iar preţul aurului a cunoscut în ultimii cinci ani o creştere semnificativă.

Preşedintele a dat asigurări că aurul care va reveni statului în urma exploatării zăcămintelor de la Roşia Montană va fi destinat consolidării rezervelor naţionale şi nu acoperirii deficitele de la pensii, şomaj sau sănătate.

“Avem nevoie de acest aur pentru rezerva Băncii Naţionale. România are acum 103 tone de aur în rezervă şi cred că din exploatare în teritoriul naţional ar trebui să ne ridicăm rezerva la cel puţin 200 de tone în următorii ani. Ca şef de stat parcă aş vrea să îmi pun ţara în siguranţă. De aceea exploatarea trebuie să înceapă. Cred că România trebuie să mărească rezerva de aur pentru viitor. Am discutat cu ministrul Mediului angajamentul companiei mixte: Cupru Deva are 20% din acţiuni şi Gabriel Resources 80%. Statul român are o redevenţă de 4%. 20 de tone trebuie să ajungă gratis în rezerve, 20% vin de la Cupru Deva şi prin negociere am putea ajunge la ceva mai mult”, a mai spus Traian Băsescu.

Reprezentanţii IMM-urilor felicită iniţiativa preşedintelui

Şi Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România susţine implementarea proiectului minier de la Roşia Montană, ca exemplu de investiţie strategică pe care România trebuie să o aibă în vedere, se arată în cadrul unei scrisori deschise.

“Ca reprezentanţi ai firmelor mici şi mijlocii româneşti, suntem convinşi că demararea acestui proiect va aduce beneficii consistente atât sectorului economic local, cât şi economiei naţionale. Este cunoscut efectul multiplicator pe care o asemenea investiţie amplă îl are asupra dezvoltării economice a zonei în care activează, şi avem exemple chiar aici în ţară. Conform planului de investiţii prezentat de compania RMGC, aproximativ 2,4 miliarde de dolari sunt prevăzuţi a fi investiţi în bunuri, servicii şi forţa de muncă, ceea ce poate însemna comenzi pentru peste 1000 de IMM-uri din sectoarele conexe şi nu numai”, se mai precizează în scrisoare.

Încă două exploatări de aur

România va deschide în perioada următoare două exploatări de aur care vor fi gestionate de companii româneşti, conform declaraţiilor preşedintelui. Traian Băsescu a mai precizat că unul dintre zăcăminte are circa 50 de tone de aur, iar altul 54 de tone.

Întrebat în ce zone vor fi aceste exploatări, el a afirmat că “undeva în teritoriul naţional”.

Metalul galben, văzut ca cea mai sigură investiţie

Monedele au arătat în ultima perioadă că întâmpină probleme de stabilitate ceea ce determină investitorii să considere aurul ca fiind o valoare sigură în perioadele de turbulenţă ale economiei globale.

Ca o confirmare a siguranţei investiţiei în aur, în ultimii cinci ani preţul aurului a crescut de la 620 de dolari uncia la 1.900 de dolari uncia, o serie de analişti fiind de părere că în viitorul apropiat preţul aurului va atinge 2.000 de dolari per uncie.

Metalul galben a bătut record după record în ultimele zile, în condiţiile în care investitorii sunt îngrijoraţi de situaţia economiei mondiale, criza datoriilor din zona euro şi incertitudinile geopolitice din lumea arabă.