Economie

Ariton: Liberalizarea preţurilor la gaze nu va avea efect în buzunarele românilor

<p><img class="caption" src="documente/stories/02_februarie/02_ziua/ion-ariton.jpg" border="0" alt="Ministrul Economiei, Ion Ariton" title="Expl foto Ministrul Economiei, Ion Ariton, linişteşte populaţia: liberalizarea preţurilor la gaze, cerută de FMI, nu va avea efect în buzunarele românilor" style="float: left; margin: 2px 5px;" />Ministrul Economiei, Ion Ariton, a discutat cu reprezentanţii FMI în România despre paşii care trebuie făcuţi pentru a asigura creşterea economică a ţării.</p> <p>Fondul Monetar Internaţional (FMI) a cerut marţi, într-o întâlnire cu ministrul Economiei, Ion Ariton, renunţarea la preţurile reglementate pentru producţia de gaze naturale şi energie electrică şi prezentarea unei noi formule de calcul.</p> <p>“Reprezentanţii Fondului ne-au solicitat reverificarea preţurilor. Preţurile să fie liberalizate, şi în cursul acestui an să ne prezentăm cu o noua formă de calcul, că sunt probleme”, a declarat Ariton după discuţii de aproape două ore cu reprezentanţii FMI. Ministrul Economiei a declarat, de asemenea, că liberalizarea preţurilor reglementate nu înseamnă neaparat creşterea tarifelor plătite de populaţie.</p>

În 2010, Autoritatea Naţională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE), instituţie care are rolul de a stabili preţurile la energie şi gaze, a anunţat că va comanda un studiu privind impactul renunţării la preţurile reglementate ale gazelor şi electricităţii. În România, aproape toţi producătorii de electricitate sunt obligaţi de ANRE să aloce o parte a producţie pentru consumul populaţiei, la preţuri stabilite de Autoritate. De asemenea, gazele produse de OMV Petrom (SNP) şi Romgaz Mediaş, au preţuri de producţie stabilite de ANRE.

Compania Naţională a Huilei, la bisturiul FMI

De asemenea, Ariton a declarat că la întâlnirea cu reprezentanţii FMI s-a discutat şi despre restructurarea Companiei Naţionale a Huilei. Astfel, patru din cele şapte mine ale companiei ar urma să fie restructurate şi trei vor fi închise, programul derulându-se până în 2018. “Este vorba de câteva mii de lucrători”, a subliniat oficialul Ministerului Economiei, adăugând că FMI a solicitat, în măsura posibilităţilor, reducerea perioadei. “Dintre cele şapte mine din cadrul CNH, patru vor rămâne în activitate, iar trei vor intra într-un proces de închidere, care va dura până în 2018, cu finanţare de la bugetul de stat. Fondul ne-a cerut ca acestă perioadă să fie mai scurtă pentru ca subvenţia să fie acordată pe o perioadă mai mică decât până în 2018”, a declarat Ion Ariton.

Ministrul Economiei a precizat că nici autorităţile române nu doresc un termen lung, dar important este ca în respectivele zone să fie create soluţii alternative pentru ca forţa de muncă disponibilizată să poată fi recalificată. “Este vorba acolo de câteva mii de oameni, dar nu s-a discutat în detaliu”, a mai spus ministrul.